Ziua Națională a Culturii și ziua de naștere a poetului national Mihai Eminescu au fost marcate la Sibiu printr-o seară literară organizată luni, 16 ianuarie, în curtea interioară a Primăriei Sibiu de Departamentul de Tineret al Arhiepiscopiei Sibiului, în parteneriat cu Asociația „Nova Polaris”.
La seara literară au fost prezenți numeroși iubitori ai poeziei și culturii, preoți, artiști, studenți și oaspeți. Publicul prezent a avut posibilitatea să asculte prelegerea conf. dr. Mirela Ocinic, intitulată „Eminescu despre rostul poeziei și al culturii”, precum și prezentarea pr. dr. Călin Sămărghițan cu tema „Model, creație, mărturisire prin cuvânt”. Cele două prelegeri au fost precedate de momente de poezie, la care au fost în prim-plan actori ai Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu. Seara a fost incununată de momente muzicale oferite de pianistul Andrei Cristian Noață.
În deschiderea serii literare consilierul cultural din cadrul Arhiepisopiei Sibiului, lect. univ. dr. Emanuel Tăvală a mulțumit partenerilor și colaboratorilor pentru implicarea în organizarea acestui moment dedicate marelui poet national și i-a invitat pe cei prezenți să intre prin intermediul versurilor în lumea unică eminesciană.
„Ne-am propus să organizăm o seară de meditație, de introspecție și de bucurie, cu câteva momente de diferite facturi care vizează identitatea și parte din cultura noastră națională”, a spus Emanuel Tăvală.
„O stare existențială”
În prelegerea sa conf. univ. dr. Mirela Ocinic a prezentat pe larg aspecte importante din opera poetului Mihai Eminescu, în special cele legate de viziunea poetului asupra rostului pe care le au poezia și cultura în existența umană.
„Poezie era pentru Eminescu o stare de spirit, o stare existențială, puternic încastrată în ordinea lumii, de care nu se putea face abstracție și care nu depindea de jocul de cuvinte pe care îl detestă el în poezia epigonilor. Cred că pe această direcție Eminescu și-a dezvoltat întreaga concepție despre poezie și despre cultură”, a subliniat conf. univ. dr. Mirela Ocinic.
La rândul său, părintele Călin Sămărghițan a evidențiat anumite aspecte din viața și opera poetului national, în special cele legate de ideile religioase, de existența divinității și relația omului cu divinul.
„Poezia «Învierea» poate să fie o încredere a noastră în salvarea pe care Eminescu, îndrăznim să spunem aici, și-o găsește prin poezia sa. Dacă preotul este un sacerdot al cuvântului liturgic, cu toate prefacerile care se fac acolo în momentul rugăciunilor sale, poetul, în general, și Eminescu era conștient de puterea cuvântului, este un sacerdot al cuvântului laic, al cuvântului care suntem noi oamenii, cei care vrem să fim frați ai Cuvântului”, a spus pr. Călin Sămărghițan.
Seara literară organizată de Departamentul de Tineret al Arhiepiscopiei Sibiului a făcut parte din activitățile din cadrul Proiectului „Șuetele șaguniene”, lansat în toamna anului trecut cu prilejul Zilelor șaguniene.
