Galeria de Artă Națională a Muzeului Național Brukenthal se va deschide publicului în 24 noiembrie 2024.
Foto: Arhivă
În anul 2008 la Muzeul Național Brukenthal a fost deschisă Galeria de Artă Românească. Anul acesta, acest modul expozițional a fost închis pentru a găzdui expoziția Tatra, din cadrul sezonului cultural România-Polonia.
După mai multe lucrări de restaurare și modernizare, la inițiativa dr. Alexandru Constantin Chituță, managerul instituției, începând din 24 noiembrie 2024, Muzeul Național Brukenthal va deschide Galeria de Artă Națională.
„Este un fapt minunat ca după schimbul cultural România-Polonia, la Muzeul Național Brukenthal să deschidem o nouă expoziție permanentă – Galeria de Artă Națională. Este o actualizare și o împrospătare a fostei galerii de artă românească deschisă în anul 2008. De această dată vom schimba discursul expozițional. Acesta va începe cu secolul al XV-lea și se va termina la artistul Corneliu Baba. Avem în vedere ca la Muzeul de Artă Contemporană, să deschidem și acolo, expoziția permanentă Brukenthal modern, ce va conține lucrări începând de la Corneliu Baba și până în contemporaneitate. Galeria de Artă Națională va aduce în fața publicului o expoziție excepțională de sculptură, fotografie, piese istorice, carte, desene, fotografie și multe altele. Va fi o expoziție ce se va baza pe vasta colecție a Muzeului Național Brukenthal. Vom avea de asemenea și două module distincte despre Muzeul Asociațiunii Astra și fondul de artă pe care Muzeul Național Brukenthal îl deține și despre fotografie și atelierul Fischer din Sibiu. Expoziția va sublinia caracterul cosmopolit al artei românești din cele trei provincii și va ilustra, prin lucrări reprezentative, evoluţia picturii din România în cei peste 600 de ani, perioada cuprinsă între secolele XV-XX. Opere valoroase şi celebre ale celor mai reprezentativi maeştri ai artei naţionale vor putea fi admirate într-un spațiu complet renovat și modernizat, realizat de Muzeul Național Brukenthal cu sprijinul Ministerului Culturii și a JTI. Este un eveniment special în istoria Muzeului Național Brukenthal care vine în aniversarea Zilei Nationale a României. Este totodată și un frumos cadou oferit în perioada Sărbătoarilor de iarnă sibienilor și turiștilor”.
Colecţia de artă românească a Muzeului Naţional Brukenthal s-a constituit ca unul dintre cele mai originale şi mai reprezentative fonduri de acest fel din ţară.
Peste 2000 de lucrări, cuprinzând unicate precum şi lucrări de mare expresivitate artistică, din perioada cuprinsă între secolele XV – XX, ilustrează evoluţia picturii din România, cu specificul pe care aceasta l-a avut în diferite zone ale ţării.
Așa cum afirmă dr. Iulia Mesea, originalitatea acestui fond patrimonial o constituie prezenţa – alături de lucrări ale celor mai importanţi pictori români – a unui număr însemnat de tablouri (cca. 800 de piese) ilustrative pentru evoluţia fenomenului artistic transilvănean, cu deosebire a celui din sudul provinciei.
Unul dintre cele mai timpurii momente în care s-a pus problema achiziţionării de piese de artă locală este legat de Prima Expoziţie de Artă de la Sibiu din anul 1887, eveniment de anvergură europeană, când, alături de creaţiile unor artişti contemporani europeni, s-au cumpărat şi lucrări de artă transilvăneană.
În anul 1950 fondul de pictură și desene al Muzeului Asociațiunii ajunge la Muzeul Brukenthal.
Dintre achiziţiile care au îmbogăţit fondul de pictură în următoarele decenii se remarcă prin număr şi valoare, cea provenită în 1959-1960, din colecţia pasionatului curator Julius Bielz.
Achiziţionarea unui număr tot mai mare de piese în anii ‘60, duce la formarea unei importante colecţii de pictură românească modernă şi interbelică. O contribuţie importantă, continuă să fie cea din partea artiştilor care îşi donează, cel mai des, propriile lucrări (Maria Cabadaieff, Else Roth, Nicolae Brana, Trude Schullerus, Constantin Ilea, Dan Băjenaru etc.).
În anii următori, de mare însemnătate în conturarea unei colecţii coerente de artă naţională, au fost lucrările de renovare făcute de Ministerul Culturii, începând cu deceniul şase, până în anii 70 ai secolului trecut. În spaţiul nou amenajat, prin Oficiul Naţional de Artă de la Bucureşti, au intrat apoi în colecţie piese semnate de câţiva dintre cei mai de seamă artişti români: Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Grigorescu, Ştefan Luchian, Gheorghe Petraşcu, Vasile Popescu etc. Aceste contribuţii conferă colecţiei o complexitate, diversitate şi valoare deosebite, precum şi posibilitatea de a ilustra cuprinzător şi pertinent evoluţia vieţii artistice din România. În Ghidul Galeriei de Artă editat în anul 1967, Theodor Ionescu, şeful secţiei din acea vreme a muzeului sibian preciza că vizitatorii aveau acum prilejul să admire în expunere şi „lucrări de artă românească modernă şi contemporană”.
Prima deschiderea Galeriei de Artă Românească a Muzeului Naţional Brukenthal, a avut loc în 25 noiembrie 2008, și s-a impus ca un eveniment de o importanţă deosebită pentru viaţa culturală a oraşului şi a ţării.
În 2024 noua Galeria de Artă Națională a Muzeului Național Brukenthal va aduce o seamă de lucrări cuprinse în perioada secolelor XV-XX.
