Domnule Președinte al României, Doamnă Prim Ministru, Domnule Ministru al Educației Naționale, doamnelor și domnilor din Comisia de învățământ din Parlamentul României, reprezentanți în teritoriu ai Guvernului României, fac TRAFIC DE INFLUENȚĂ, public, sper să existe așa ceva!!! Daca nu există vă rog să mă încadrați la DEFĂIMARE, nu a țării, ci a dumneavoastră, celor care ne reprezentați!
De fapt nu e dorința de DEFĂIMARE a niciunuia dintre VOI, chiar nu mai vreau să vă vorbesc respectuos, pentru că nici voi nu-i respectați pe cei mai inteligenți copii ai țării.
Sunt chiar revoltată! Este de fapt REVOLTA unui părinte care își vede copilul și pe colegii lui, elevi calificați la faza națională a olimpiadelor școlare, cum încep să dea piept cu ceea ce “cu drag” ați realizat în țara asta!!!
Sunt REVOLTATĂ pentru modul cum acești copii fac deplasarea spre orașele unde se desfășoară fazele naționale ale olimpiadelor școlare.
Unele loturi județene calificate la Faza națională a Olimpiadelor școlare, pentru județul Sibiu, spun unele pentru că nu știu exact despre toate și nu vreau să vorbesc greșit, fac deplasarea pe banii părinților, (care vor fi recuperați ulterior, la întoarcere), cu autocarele curselor de linie, unii cu două sau trei autocare pentru a ajunge la: Satu Mare, Constanța, Iași, Galați, Odorheiu Secuiesc și alte orașe unde se desfășoară aceste etape. Bineînțeles cu bagajele de mână plimbate de fiecare în parte prin autogări și de la un autocar la altul, până la destinație. Bagaje ca pentru perioada 2-7 aprilie (în funcție de perioada de desfășurare). O fi primăvară? O fi iarnă? La întoarcere în Vinerea Mare sau în Sâmbăta Paștelui, sperăm să prindă locuri la aceste autocare, că doar este înainte de Paștele ortodox. Restul bagajului, cel de cunoștințe, norocul lor că nu se vede, sau poate uneori îi trădează oboseala, pentru că se pregătesc intens zilele acestea, și au uneori privirea pierdută, de fapt creierul lor procesează informațiile pentru marea confruntare, cu cei mai buni elevi din țară.
Domnilor “importanți ai țării” aveți vreunul copii care au participat la olimpiada națională? Probabil că nu, copiii voștri studiază, pe bani, în alte țări. Este UMAN, ca un copil să plece din Sibiu dimineața la 6.30, (pardon la 6.30 are autocarul plecarea, trezirea se va face la 5.30), călătorește fragmentat cu două sau trei autocare de linie (nu curse speciale) și ajunge la destinație, la Constanța, spre exemplu, la 18.45, iar a doua zi la ora 10 să susțină proba la faza națională a unei olimpiade?
Sunt “norocoși” colegii copilului meu pentru că Sibiul este în centrul țării, dar tot trec prin disconfortul deplasării, cu o cursă de linie. Poate alte județe s-au organizat mai bine, ca pentru primii elevi ai județului.
Oare nu este posibil ca acestor copii să li se pună la dispoziție microbuze, curse speciale, așa cum era înainte de 1989 când deplasările spre olimpiade se făceau cu autocare dedicate acestor evenimente?
Copilul meu nu va fi afectat de dezinteresul vostru pentru PERFORMANȚĂ ȘCOLARĂ, pentru că îl voi duce personal la destinație. Nu ca o laudă, dar acest copil are performanțe internaționale și la alte materii. Merită, că este al meu, nu pentru că s-a calificat la faza națională a doua olimpiade școlare. Nu este unic, mai sunt și alții.
Acum copilul meu este trist, dezamăgit și plâns, pentru că s-a calificat la doua olimpiade, dar spre marea lui dezamăgire, se întâmplă ca ambele faze să se desfășoare în aceeași zi și la aceeași oră, în orașe diferite, deși orașele sunt la doar 50 kilometri distanță unul de altul. Spun ghinion, pentru că Doamna Prim Ministru a cerut modificarea calendarului olimpiadelor tocmai pentru ca elevii calificați la mai multe olimpiade să poată participa la fiecare din ele. Copilul meu este ghinionist, în realitate DISCRIMINAT, pentru că în continuare nu poate participa decât la una dintre olimpiade. Este DISCRIMINAT și îi este îngrădit dreptul constituțional la învățătură (performanța școlară este tot un drept al copilului, prevăzut în Constituția României Drepturile şi libertăţile fundamentale, Art. 32, Dreptul la învăţătură).
Intenția nu a fost să îmi fac copilul vedetă.
Este REVOLTA unui părinte! Îndur multe, dar totul până la copilul meu!
Am și o soluție pentru a rezolva această problemă: puneți la dispoziție PARCUL AUTO AL DEMNITARILOR, măcar să îi aducă acasă.
Până atunci, vă rog, măcar microbuzul școlar sau un autocar, cursă specială!
Nu le mai risipiți energia prin autogări! Sigur vor ajunge în aeroporturi când vor pleca, o parte dintre ei să studieze, pe propriile merite, nu pe banii părinților, la universități internaționale de top!
UN AUTOCAR, CURSĂ SPECIALĂ, VĂ ROG!
Un părinte revoltat!
Cristina Dospinescu
