Sibienii sunt familiarizați cu schimbările climatice și sunt de părere că acestea și-au făcut deja simțită prezența în viața de zi cu zi. Susțin că au de suferit din cauza acestor schimbări climatice, mai ales din punct de vedere al sănătății, și cred că primii care trebuie să se adapteze noilor schimbări climatice sunt chiar ei, având însă aceleași pretenții și din partea instituțiilor statului. Acestea sunt concluziile unui sondaj realizat în municipiul Sibiu, în luna decembrie 2015, în cadrul proiectului „Calea verde spre dezvoltare durabilă“.
Studiul a fost realizat în perioada 8-15 decembrie 2015, prin metoda anchetei pe bază de chestionar tematic aplicat în regim telefonic, pe un eșantion reprezentativ la nivelul municipiul Sibiu, cu un volum de 800 persoane. Marja de eroare statistică este de +/-3,5% pentru un interval de încredere de 95%.
Clima s-a schimbat față de anii trecui în Sibiu
Marea majoritate a sibienilor intervievați au auzit de schimbarea climatică. Totodată, peste 90 la sută dintre respondenți consideră că, în ultimii ani, clima este diferită de perioadele anterioare. Argumentele prezentate sunt decalarea anotimpurilor, diferența anotimpurilor prin raportare la acum 10 ani, lipsa zăpezii, scăderea precipitațiilor, schimbarea bruscă a anotimpurilor sau, dimpotrivă, schimbarea lentă a anotimpurilor, faptul că nu se mai manifestă, practic, patru anotimpuri, ci doar două, verile sunt mai clade și iernile mai blânde.
Influențe negative asupra stării de sănătate
În Sibiu, respondenții au menționat în mod spontan dificultăți legate de perioada de caniculă din ultimii cinci ani, o parte dintre respondenți povestind dificultățile pe care le-au întâmpinat pe timpul verii, în special din punct de vedere al stării de sănătate. În acest sens, 60 % dintre respondenții consideră că pot fi afectați mult sau foarte mult de schimbarea climatică. Modul în care este afectată sănătatea este argumentul majoritar pentru care respondenții care au afirmat că se consideră afectați în mare și foarte mare măsură de schimbările climatice. În acest argument sunt înglobate o serie foarte largă de simptomatologii și afecțiuni ale căror cauze respondenții le pun în directă legătura cu schimbările climatice: indispoziții, schimbări temperamentale, schimbări bruște de dispoziție, stări melancolice, de tristețe, sau depresive, dureri articulare, reumatism, cefalee, afecțiuni respiratorii, răceli, gripă, perturbări endocrine, transpirații abundente, afecțiuni pulmonare, afecțiuni cardiace, agravarea bolilor cronice de tip reumatoid, cardiac, diabet etc. Un procent semnificat dintre respondenți se declară „meteodependenți”, concept intrat de câțiva ani în vocabularul comun.
Poluarea, principalul pericol
Majoritatea sibienilor chestionați (61 %) au ales din lista efectelor potențiale cele referitoare la uscarea vegetației din cauza episoadelor de secetă, deși Sibiul nu se află pe lista zonelor afectate de secetă la nivel național și nici într-o zonă cu istoric semnificativ de incendii în perioadele de vară. 40 % dintre respondenți consideră că scăderea precipitațiilor pe timpul iernii este un efect care ar trebui abordat prioritar. De asemenea, marea majoritate a respondenților consideră ca principalul motiv al schimbărilor climatice este poluarea. Alte motive menționate: defrișările (2 %), experiențele nucleare (1 %), Dumnezeu, cauze globale, distrugerea stratului de ozon sau toate motivele, cumulate.
Cum văd sibienii adaptarea la schimbările climatice
Paradoxal este că aproximativ un sfert din populația intervievată nu se declară dispusă să adopte nici un din măsurile propuse în vederea adaptării la schimbările climatice. Această categorie se caracterizează printr-o pondere mai ridicată a femeilor și printr-o medie de vârstă mai ridicată. O altă categorie este reprezentată de persoanele care fie nu au dorit să răspundă la această întrebare, fie nu știu ce ar trebui să facă, deoarece nu și-au pus problema să facă ceva pentru a se adapta la schimbările climatice, fie, în cea mai mare parte, consideră că nu sunt schimbări climatice semnificative, care să necesite un efort de adaptare. Principala caracteristică a acestei categorii este media de vârstă semnificativ mai scăzută. A treia categorie este caracterizată de o pondere mai mare a persoanelor mature (30-65 ani), cu un procentaj mai mare al bărbaților, care declară că asigurările facultative în caz de calamitate sunt principalele măsuri de adaptare la schimbările climatice. Cea de a patra categorie se declară dispusă să crească cheltuielile pentru amenajarea casei în vederea creșterii adaptabilității și susține creșterii fondurilor publice destinate adaptabilității la schimbările climatice. Această categorie este formată din persoane cu o medie de vârstă semnificativ mai scăzută decât media populației (tinerii și populația masculină).
Cine trebuie să intervină?
Majoritatea sibienilor (55 %) consideră că schimbarea climatică poate afecta municipiul Sibiu. Există o corelație semnificativă între nivelul individual, în care peste 60 % dintre respondenți considerau că pot fi afectați mult sau foarte mult de schimbările climatice, și nivelul comunitar, unde ponderea aprecierii nivelului ridicat și foarte ridicat în care Sibiul poate fi afectat de schimbările climatice este aproximativ similară. Sibienii consideră adaptarea la schimbarea climatică o problemă prioritar individuală (59 %), majoritatea considerând că cetățenii înșiși ar trebui să fie principalii responsabili în adaptarea la schimbările climatice. Guvernul, administrația locală și ONG-urile de mediu se situează de asemenea în topul grupurilor sau instituțiilor responsabile.
Rezultatele cercetării au fost prezentate, la jumătatea acestei săptămâni, în cadrul unei întâlniri de proiect desfășurate la Sibiu. Timp de trei zile, specialiștii în domeniu au dezbătut elaborarea strategiei locale de adaptare la schimbările climatice.Proiectul „Calea verde spre dezvoltare durabilă”, în valoare totală de 4.546.115 euro, este finanțat prin fonduri donate de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2009 – 2014, cu o sumă nerambursabilă în valoare de 3.822.997,51 euro, la care se adaugă cofinanțarea și cheltuielile neeligibile. Principalul beneficiar al proiectului este Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu. Proiectul se derulează în perioada ianuarie 2015 – aprilie 2016. Obiectivul general al proiectului constă în reducerea vulnerabilității umane și a ecosistemului la schimbări climatice și urmărește elaborarea unui set de bune practici privind adaptarea la schimbări climatice.
