Prefectul judeţului Sibiu, Mircea Creţu, cu o experienţă de peste zece ani în conducerea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Sibiu, crede că piaţa forţei de muncă nu va mai fi aceeaşi după pandemia COVID-19, siguranţa sanitară fiind o prioritate pentru angajaţi şi angajatori, ceea ce ar putea duce la o mai mare flexibilitate.
„La momentul actual este greu de estimat care va fi direcţia pe care o vor lua angajatorii români după această criză sanitară. Cert este că lumea nu va mai fi la fel, implicit nici piaţa muncii nu va mai fi aceeaşi. Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă vor căuta siguranţă sanitară, posibilitatea de telemuncă şi flexibilitate”, a declarat astăzi, pentru AGERPRES, prefectul Mircea Creţu.
Potrivit sursei citate, este posibil ca „unele persoane care îşi vor pierde locurile de muncă actuale să accepte locuri de muncă sigure din punct de vedere sanitar, chiar cu salarii mai mici.”
Pandemia actuală îi determină şi pe angajatori să folosească mai mult decât înainte tehnologia, mediul online şi telemunca.
„Aşa cum spuneam, lumea se va schimba, deci şi angajatorii trebuie să facă schimbări. Vor deveni mai flexibili şi se vor adapta la noua situaţie, vor folosi tehnologia, mediul online, telemunca, mai mult decât înainte”, spune prefectul Mircea Creţu.
Dacă înainte de pandemie, judeţul Sibiu se lăuda cu un şomaj foarte mic şi angajatorii se plângeau că nu găsesc forţă de muncă suficientă, acum este posibil ca unele locuri de muncă să fie desfiinţate din cauza crizei generate de COVID-19.
„Forţa de muncă din judeţul Sibiu, nu doar cea din cele două municipii, este bine pregătită, calificată, iar până la începutul stării de urgenţă datorată COVID-19 era insuficientă ca număr. La nivelul judeţului Sibiu a existat un deficit de forţă de muncă raportat la numărul de locuri de muncă disponibile. Este posibil ca unele locuri de muncă să fie în pericol de a fi desfiinţate după reluarea activităţilor economice şi sociale”, a arătat prefectul Mircea Creţu.
Rata şomajului a crescut foarte puţin, cu doar 0,3%, însă cei care au fost trimişi în şomaj tehnic, adică peste 37.500 de angajaţi, nu figurează în statistica AJOFM când se numără şomerii. Cu adevărat impactul pandemiei asupra pieţei forţei de muncă din Sibiu se va putea vedea abia după ce se va încheia starea de alertă, spune prefectul Mircea Creţu.
„Şi judeţul nostru este afectat, din punctul meu de vedere, la fel ca toate celelalte judeţe din România. Măsura în care este afectat se va vedea abia după ce se va încheia starea de alertă. Şomajul nu a crescut semnificativ în această perioadă, comparativ cu lunile februarie şi martie. Rata şomajului a crescut doar cu 0,3% ajungând la finalul lunii aprilie la 2,07%. Faptul că angajatorii care au întâmpinat probleme au decis să păstreze angajaţii, folosind instrumentul ‘şomaj tehnic’ suportat de către statul român, a condus la această situaţie. Cele peste 37.500 de contracte de muncă suspendate în luna aprilie şi înregistrate până la mijlocul lunii mai, de la peste 3.000 de angajatori, sunt relevante în acest sens”, a declarat prefectul Mircea Creţu.
Cele mai afectate domenii din Sibiu sunt HORECA, industria evenimentelor şi spectacolelor, ştiut fiind faptul că mai ales municipiul reşedinţă de judeţ este cunoscut ca o destinaţie turistică de top, intens promovată şi pe plan internaţional. Cele mai mari şanse ca să îşi revină după cele două luni de pandemie sunt producătorii de componente auto, companiile multinaţionale, dar şi cei care s-au adaptat rapid la cerinţele pieţei.
„Cu certitudine cele mai afectate domenii sunt cele care şi-au oprit în totalitate activitatea, de exemplu HORECA, evenimente şi spectacole. Cele care vor reuşi să revină repede la starea anterioară sunt cele din industria automotive, cele care fac parte din lanţuri multinaţionale şi cele care se vor adapta noilor cerinţe ale pieţei, într-un timp scurt”, spune prefectul Mircea Creţu.
Tocmai ca industria de divertisment şi domeniul ospitalităţii să fie ajutate, Primăria Sibiu finanţează evenimente cu caracter cultural, sportiv, social, care atrag public şi pot duce la repornirea turismului.
