O comunitate izolată, dincolo de ape, care a păstrat legătura cu restul judeţului doar printr-un pod de lemn, poate renaște acum, prin reînvierea tradițiilor populare.
Punerea în valoare a patrimoniului cultural din satul Târnăvioara și a locuitorilor săi face obiectul unui proiect inițiat de Asociația pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu (AIOS) şi finanţat printr-un grant EEA, în parteneriat cu Primăria oraşului Copşa Mică şi Complexul Muzeal Național (CNM) ASTRA din Sibiu. „Costul total al proiectului este de aproape 760.000 lei, 80% fiind finanţat printr-un Grant EEA oferit de Norvegia, Islanda, Liechtenstein şi Guvernul României, iar restul sumei de către Primăria Copşa Mică şi AIOS. Pentru realizarea şi dezvoltarea Centrului Cultural al Diversităţii Europene, Primăria Copşa Mică investeşte şi separat, pe lângă finanţările din acest proiect. AIOS îşi doreşte ca acest proiect să fie doar fundaţia Centrului ce se doreşte să continue şi pe viitor“, a subliniat Tudor Șt. Popa, președintele AIOS.
Cinci şantiere şi patru ateliere de ocupaţii tradiţionale
Lansarea oficială a proiectului „Centrul Cultural al Diversității Europene“ s-a realizat la sfârşitul săptămânii trecute. „În urma unor discuții cu Primăria orașului Copșa Mică, am încercat să realizăm un proiect pe care l-am și câștigat, în care ne-am propus să recuperăm patrimoniul tradițional al acestui sat de pe Valea Târnavei. Încercăm să restaurăm fațadele a cinci case, cu ajutorul oamenilor din sat. Vom avea o serie de ateliere tradiționale, în care populația satului va beneficia de un fel de reconversie profesională în deprinderea unor meșteșuguri tradiționale, care ajută la recuperarea acestui patrimoniu din Târnăvioara“, a anunţat Anca Nițoi, coordonatorul proiectului.
Uitaţi de lume
Comunitatea din Târnăvioara, astăzi cartier al oraşului Copşa Mică, a numărat întotdeauna 300-400 de membri, de-a lungul celor şapte secole de existenţă. Tudor Mihalache, primarul din Copșa Mică, povesteşte cum, iniţial, pe strada principală locuiau saşii, arendaşi de-ai Bisericii Evanghelice. După un timp a apărut comunitatea românească, destul de greu acceptată de saşi, și în vremurile mai noi, căldărarii s-au stabilit într-o colonie pe malul Târnavei. Trei străzi, trei comunităţi. Şi o arhitectură tradiţională unică, destul de puţin cunoscută până acum în sudul Transilvaniei. De altfel, Târnăvioara este destul de izolată chiar şi faţă de Copșa Mică. Singura legătură este un vechi pod de lemn, pe care chiar şi maşinile mici circulă greu. „Asta a dus și la conservarea acestei comunități. Oamenii, fiind săraci, nu au putut nici modifica arhitectura. Dintr-un ghinion, depărtarea de civilizație și sărăcia, am ajuns să ne bucurăm de conservarea unui patrimoniu pe care îl pierdem în România. În loc să păstrăm ceea ce avem, obiceiul e peste tot: cum un om are bani, demolează casa bunicilor şi face una nouă, mai mult sau mai puţin frumoasă“, spune Mihalache.
O mică industrie locală
Pentru promovarea Târnăvioarei ca destinaţie de turism cultural, Primăria Copşa Mică doreşte includerea acestui sat într-o zonă protejată. Deocamdată, de la saşii emigraţi, Primăria a moștenit 20 de case unde poate interveni fără demersuri juridice prea complicate. Ele sunt acum ocupate de chiriaşi. Meşterii pregătiţi prin proiectul de anul acesta vor lucra în fiecare an la câte un imobil din cele 20 şi, astfel, vor plăti chirii şi mai mici. Lucrările au început deja şi cele cinci şantiere cuprinse în proiect se vor încheia până la toamnă.
Localnicii redescoperă meseriile tradiţionale
Dorința AIOS este aceea de a crea, alături de partenerii implicați în proiect, o structură locală – Centrul Cultural al Diversității Europene – menită să sprijine populaţia, în special locuitorii de etnie rromă, în identificarea unor soluţii sustenabile de a-şi completa veniturile. Clădirea în care va funcționa Centrul Cultural al Diversității Europene va fi restaurată și va deveni din nou funcțională. În această gospodărie, unde s-au găsit dovezile existenţei unor ateliere din vremurile trecute, se vor desfăşura prin intermediul proiectului patru ateliere meșteșugărești. Astfel, 20 de localnici vor deprinde tehnici de cioplire și dăltuire în lemn a unor obiecte. Alţi 30 de oameni vor fi „ucenicii” meșterilor rromi, care timp de o săptămână vor califica participanții în tehnicile prelucrării metalelor. Tencuielile şi finisajele, dar și modul în care tehnologia modernă se îmbină cu tehnicile arhaice, vor face obiectul unui alt atelier cu 20 de participanţi, în urma căruia vor fi reabilitate cele cinci fațade din Târnăvioara. Iar, ca un preambul al programului Sibiu – Capitală Europeană Gastronomică 2019, 30 de femei rrome vor urma un atelier de bucătărie.
Evenimente în 2015
Centrul Cultural al Diversității Europene va găzdui două zile ale porţilor deschise, pe 21 mai şi 15 noiembrie, cu ocazia Zilei Internaționale a Diversității Culturale și a Zilei Internaționale a Toleranței. Ambele evenimente culturale vor promova Centrul Cultural al Diversității Europene și activitățile desfășurate în cadrul proiectului. În cadrul primului va fi inaugurat sediul Centrului Cultural. În cel de al doilea eveniment se vor prezenta produse artizanale și creații din întreaga perioadă de desfășurare a proiectului, cu artiști invitați din toată țara. Pe 10 şi 11 octombrie, are loc Târgul Meșteșugarilor, cu invitaţi din toată ţara, unde se vor prezenta produse artizanale și creațiile din întreaga perioadă de desfășurare a proiectului, inclusiv bunătăţile de la atelierul gastronomic. La finalul proiectului, va fi publicat un ghid multilingv de bune practici.
Şcoli de vară la Târnăvioara
• 29 iunie – 5 iulie: 
Fotografie și Arte Plastice. 20 de tineri studenți vor învăța tehnici de fotografiere a obiectelor de patrimoniu mobil, imobil și natural. Aceste fotografii vor putea fi folosite în scopuri de promovare a Târnăvioarei și a activităților desfășurate aici.
• 13 – 19 iulie: Arhitectură și Reabilitare. Aceasta demers cultural-educaţional va găzdui 20 de tineri studenți la arhitectură ai universităților de specialitate din România. Vor fi inventariate și evaluate imobilele cu valoare istorică din Târnăvioara, pentru a putea fi depuse dosare de încadrare în Lista Monumentelor Istorice din România şi pentru a fi reabilitate și prezervate în viitor.
• 10 – 16 august: Produse Artizanale. 20 de elevi și studenți din mediul urban vor fi introduși în tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, a metalului și de finisaje. Formatorii vor fi traineri profesioniști și membrii ai comunității din Târnăvioara, care au fost certificați în meșteșugurile enumerate. Cele mai reușite produse realizate vor face parte dintr-o expoziție.
Mihai COLIBABA
mc@mesageruldesibiu.ro
