Patru din zece români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă online în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul, iar 75,8%, se tem că ar putea deveni victime ale escrocilor online în viitor, scrie Monitorul de Cluj.
Patru din zece români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă online în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul, iar 75,8%, se tem că ar putea deveni victime ale escrocilor online în viitor, conform unui studiu realizat de o companie de AI şi analytics.
Potrivit sursei citate, 32% dintre români afirmă că nu au căzut niciodată victime ale unor fraude online şi 19% dintre respondenţi au fost fraudaţi de trei sau mai multe ori.
„Aproape la unison, românii (9 din 10) consideră că organizaţiile, companiile sau instituţiile cu care aceştia interacţionează ar trebui să facă mai multe pentru a-i proteja de tentative de fraudă. Tot la fel de mulţi români consideră că sunt mult mai conştienţi în prezent de posibile ameninţări cibernetice decât erau în trecut. Aproape 8 din 10 români afirmă că instituţiile financiare cu care colaborează le-au pus la dispoziţie informaţii despre măsurile pe care le iau pentru a preveni frauda. 5 din 10 români acordă beneficiul îndoielii dacă primesc un apel necunoscut şi încearcă să determine dacă e vorba de un apel legitim”, se menţionează într-un comunicat al companiei, remis, luni, Agerpres.
Datele cardurilor bancare, cele mai căutate de infractori
Studiul semnalează că cele mai întâlnite tipuri de fraudă online de către români sunt: încercarea de a obţine detalii bancare – 57,9%; încercarea de a obţine date personale – 54,4%; asumarea identităţii unor organizaţii reputabile sau a unor autorităţi oficiale – 21%; pretexte că persoana contactată este datoare cu sume de bani – 10,5%; afirmaţii că persoana contactată a câştigat bani/ un premiu – 45,5%; bani extraşi fraudulos din contul bancar – 12,1%; pretexte că persoana contactată este eligibilă pentru returnarea unor bani/ taxe – 12,8%; pretexte că victima nu a plătit o sumă completă, pentru o livrare, de exemplu – 8,5%; încercarea de câştiga încrederea victimei înainte de a cere bani – 18,7%; altele – 3,4%.
Cele mai folosite canale pentru încercarea de a frauda clienţii au fost telefonul fix (17,6%), telefonul mobil (67,1%), email ( 64,8%), SMS/ WhatsApp (48,6%), poştă (4,6%), social media (43,1%) etc.
Pe de altă parte, studiul subliniază că opt din zece români intervievaţi afirmă că sunt dispuşi să folosească metode biometrice de autentificare (recunoaştere facială, a amprentei, etc.) pentru a-şi securiza mai bine plăţile şi tranzacţiile online. În paralel, patru din zece persoane preferă o parolă statică pentru logarea în conturile aferente plăţilor online, în vreme ce 6 din 10 vor să se bazeze pe sisteme biometrice.
De asemenea, opt din zece români sunt de acord ca plăţile şi tranzacţiile online pe care le efectuează să se desfăşoare mai lent, pe fondul unor posibile verificări suplimentare, pentru a avea mai multe garanţii de securitate în faţa posibilelor fraude. Aproape şapte din zece români ar fi dispuşi să renunţe la colaborarea cu un serviciu financiar dacă ar fi victimele unei fraude, sau dacă ar exista o alternativă mai sigură pentru ei.
70% dintre oameni au fost cel puțin o dată păcăliți
La nivel global, studiul a fost efectuat pe 13.500 de clienţi din 16 ţări, şi acesta arată că, per total, fraudele online reprezintă o problemă la nivel global, având în vedere că 70% dintre respondenţi au experimentat frauda cel puţin o dată, iar patru din zece oameni au căzut victime ale fraudelor de două sau mai multe ori. Aproape jumătate dintre participanţi (47%) au experimentat mai multe tentative de fraudă în 2022 decât în anii anteriori şi 86% dintre respondenţi declară că sunt mai conştienţi cu privire la pericolul fraudelor online decât erau în trecut.
Cele mai folosite strategii de fraudă sunt tentativele de a obţine detalii ale conturilor bancare sau date personale. Telefoanele mobile şi email-urile reprezintă canalele de comunicaţie folosite cel mai des de atacatori pentru a realiza un contact iniţial.
Rezultatele studiului au fost obţinute pe baza unui eşantion de 13.500 de persoane, împărţit egal între bărbaţi şi femei. În România, rezultatele studiului se bazează pe un eşantion de 1.000 de persoane.
