Seria de concerte a Filarmonicii de Stat Sibiu – transmise pe internet sub egida „Stagiunea online” – continuă în această săptămână cu două evenimente prezentate publicului sibian în 2018 și 2019. Astfel, joi, 16 aprilie 2020 va fi transmisă înregistrarea Suitei „Peer Gynt” de Edvard Grieg, în care narator a fost actorul Florin Piersic, iar vineri, 17 aprilie vom transmite integral Requiem-ul de W. A. Mozart la care, alături de muzicienii sibieni, pe scena Sălii Thalia a urcat Corul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca.
Ambele concerte vor fi transmise pe pagina de Facebook și site-ul instituției, cu începere de la ora 19, precum și pe posturile de Televiziune locală TV Eveniment, TV Sibiu și TV Nova. Toate evenimentele organizate de Filarmonica de Stat Sibiu sunt realizate cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Sibiu.
Filarmonica de Stat Sibiu a deschis luna februarie a anului 2018 cu un concert simfonic cu narator. Pentru prima dată în istoria instituției, Florin Piersic a urcat pe scena Sălii Thalia alături de Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu pentru a interpreta rolul de narator din Suita „Peer Gynt” de Edvard Grieg. La pupitrul dirijoral s-a aflat maestrul Ilarion Ionescu-Galați. Reîntâlnirea cu acest eveniment este programată pentru joi, 16 aprilie 2020, cu începere de la ora 19.
În Vinerea Mare a Paștelui Ortodox, publicul este invitat să urmărească înregistrarea „Requiem”-ului de W.A. Mozart, concert pentru care a fost invitat Corul Filarmonicii „Transilvania” din Cluj-Napoca. Evenimentul a avut loc în luna noiembrie a anului trecut, la exact 200 de ani de la premiera mondială. Alături de muzicieni din Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat Sibiu, condusă de dirijorul Stephen Smith (Elveţia), pe scenă au mai urcat soliştii Adina Pavăl (soprană), Melinda Duffner (mezzosoprană), Ovidius Şiclovan (tenor) şi Ruben Ciungan (bas). ”Requiem-ul de Mozart este una dintre cele mai mari creaţii ale geniului uman, un imn inspirat. Adâncimea şi seriozitatea, drama şi sublimitatea, atingerea şi strălucirea nu pot lăsa pe nimeni indiferent.
Este scris în textul latin canonic al ceremoniei de rugăciune, începând cu cuvintele „Requiem aeternam” – „Eternal Rest” şi tradus în versete în poemul lui Thomas Chelansky (circa – 1190 – 1260). Se presupune că autorul poemului a fost inspirat de liniile din masele ceremoniene, care sunt refracţia unui pasaj din cartea profetului biblic Zophia (1, 14-16)”, spune Adina Zaharia-Dombi, consultant artistic al Filarmonicii de Stat Sibiu.
