Salina Turda în parteneriat cu Asociația Culturală „Zestrea Satelor” invită iubitorii de folclor la un eveniment cultural inedit care va avea loc duminică, 11 octombrie 2015, ora 14, în amfiteatrul minei Rudolf.
Spectacolul folcloric-coregrafic HAIDĂUL – JOC FECIORESC UNIC ÎN ROMÂNIA, susținut de ansamblurile folclorice: „Dor de sat” -Unirea, „Banu Mihalcea” -Mihalț, „Izvorașul” -Fărău și interpreții: Marinela Baba, Geanina Buzan, Alexandra Dobrin, Oana Marian, Ioana Breda Morar, Nicolae Plută, Bianca Șușman, Adrian Țiboc, face parte dintr-un amplu proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
Haidăul este un dans fecioresc din categoria jocurilor populare românești ce se joacă în localitățile situate în jurul orașului Aiud din județul Alba.Dansul se află pe lista de propuneri a Comisiei de Salvgardare a Patrimoniului Imaterial pentru a intra în patrimoniul UNESCO.
Conform descrierilor – haidăul este un joc tradiţional românesc, la baza lui stând cele mai vechi elemente ale dansurilor bărbăteşti. A fost atestat documentar în sec. al XVI-lea, dar are origini mult mai vechi. Arealul în care se joacă acest dans este destul de restrâns: pe Valea Mureşului mijlociu, mai precis din zona Ocna Mureş până spre Teiuş. Dansul are ca principale figuri ponturile în plimbare sau cu sprijin, salturile înalte, flexiunile adânci, ghemuirile şi răsucirile. Haidăul este numit şi dans fecioresc de bâtă, fiind singurul dans cu bătaie pe mâna stângă, motiv pentru care feciorii aveau nevoie de sprijin. Dacă la început feciorii se sprijineau în bâtă, începând cu anii ‘30 s-a pus un mare accent pe dansul mixt, în care fetele aveau şi rolul de a sprijini feciorii în executarea bătăilor pe cizmă, cu mâna stângă, şi a săriturilor.
Frumuseţea dansului a fost întregită şi cu piruetele fetelor executate pe sub mâna băiatului. De altfel, se presupune că, la început, dansul a fost format din trei părţi: Ponturi în plimbare, Purtata de fete şi Ponturi pe loc (cu sprijin). Ulterior, Purtata s-a desprins ca dans de fete de sine stătător, păstrând elemente ale jocului bărbătesc, perfect integrate în unităţile ei de mişcare, iar Feciorescul de bâtă a evoluat, astfel încât astăzi el se joacă atât ca joc bărbătesc, folosind ca punct de sprijin bâta, cât şi ca joc mixt, folosind tot bâta ca punct de sprijin.
