Consiliul Judeţean Sibiu este pe punctul de a deveni cea mai mare instituţie publică sau chiar cel mai mare angajator din judeţ. În subordinea sa ar urma să treacă marea majoritate a deconcentratelor, de la 1 ianuarie 2014.
Instituţiile deconcentrate cu rol de execuţie, printre care se numără Ambulanţa, direcţiile de Sănătate, Protecţia Mediului, Cultură şi Patrimoniu, Protecţia Consumatorilor sau Cadastru, ar putea trece în subordinea consiliilor judeţene nu doar ca şi entităţi, ci şi din punct de vedere a personalului. Ideea a fost vehiculată în cadrul celei mai recente întâlniri a reprezentanţilor Consiliului Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), unde au fost analizate şi dezbătute soluţiile cu privire la alocarea competenţelor pe cele trei paliere: local, judeţean şi regional.
Török , pentru descentralizare
Astfel, peste 6.000 de bugetari ar urma să lucreze sub „umbrela“ unei administraţii judeţene unificate. În prezent, Consiliul Judeţean Sibiu (CJS), împreună cu cele 24 de instituţii subordinate, are „doar“ 4.733 de posturi ocupate şi temporar ocupate, potrivit Ioanei Nica, purtătoarea de cuvânt a Consiliului. Despre această perspectivă, părerile sunt împărţite. Şeful Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Sibiu, Francisc Szombatfalvi-Török, este de părere că „într-o societate descentralizată, asemenea măsuri sunt binevenite“. „Foarte multe state europene sunt conduse pe regiuni sau pe judeţe. Acolo există o instituţie centrală care se ocupă strict de problemele profesionale, elaborează metodologii, planuri şi proiecte în acord cu o strategie naţională, iar în rest, ca execuţie, această instituţie este bine să se plieze pe realităţile ţinutului respectiv. Politicile naţionale pot fi dirijate către regiuni foarte uşor. Determinarea unor priorităţi se face de către conducerea judeţului într-o societate normală şi echilibrată“, a explicat Török, pentru Mesagerul de Sibiu.
Importanţa strategiilor macro
Pe de altă parte, Răzvan Pop, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, se numără printre cei care cred că viziunea unui consiliu regional ar putea fi mai potrivită. „Mai degrabă ar trebui să fie direct în subordinea unui consiliu regional, nu judeţean, dacă tot se face descentralizarea. Nu ştiu în ce măsură, vorbind la nivel naţional, nu făcând din Sibiu un caz particular, putem garanta obiectivitatea unui Consiliu Judeţean asupra procesului de protecţie a unui monument. O direcţie deconcentrată trebuie să asigure aplicarea unui program de guvernare. Când trece în subordinea Consiliului Judeţean, ea nu mai are responsabilitatea respectării unei strategii naţionale, unitare, ci a priorităţilor locale, care sunt diferite. De exemplu, dacă vorbim de promovarea patrimoniului cultural, judeţele Mureş, Braşov şi Sibiu sunt congruente, în strânsă legătură. Dacă unul dintre aceste judeţe are o strategie diferită de celelalte două, patrimoniul comun, care ţine de o istorie unitară, nu va mai putea fi relevat în acest sens“, motivează şeful uneia dintre instituţiile vizate de schimbare.
Cindrea, gata pentru bătălia judeţelor
În context, Török afirmă că judeţul Sibiu are un manager capabil în persoana preşedintelui Ioan Cindrea. „Lucrul cel mai important este să existe cineva care îşi asumă responsabilitatea managerială pentru o asemenea unitate şi care cunoaşte priorităţile judeţului. În această fază, când este pe tapet competiţia interjudeţeană pentru a stabili cine are şanse să conducă regiunea, este nevoie de cineva care să poată duce judeţul la performanţe. În opinia mea, la ora actuală, Cindrea este capabil de aşa ceva. După cum a început să se angajeze în bătălia pentru judeţ, pe Cindrea îl văd în stare“, a opinat acesta. La ora actuală, cel mai mare număr de angajaţi, peste 6.300, se regăseşte la Inspectoratul Şcolar Judeţean, iar cel mai mare angajator privat numără aproximativ 2.700 de lucrători.
Vecinii se pregătesc
În urma dezbaterii CONREG organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice la Tulcea, a devenit clar că, dintre instituţiile importante, la ministere vor mai rămâne doar Inspectoratul de Muncă, Garda Financiară şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Florin Roman, a declarat că procesul va fi definitivat până în luna august, când va începe elaborarea bugetului pe anul viitor, astfel încât fondurile acestor instituţii să fie prevăzute în bugetul judeţului pentru 2014. Roman a mai spus că nu se pune problema unor concedieri, dar a recunoscut că, după preluare, fiecare Consiliu Judeţean va avea libertatea de a proceda la reorganizări, comasări, desfinţări de instituţii, în funcţie de necesităţile fiecărui judeţ. Şi alţi aleşi au luat atitudine faţă de „cadoul“ pe care-l pregăteşte reorganizarea. „Deocamdată nu am văzut cum se vor distribui aceste structuri administrative, dar cred că Guvernul va gândi raţional şi va oferi şi bugete pentru asta“, a apreciat Cătălin Cherecheş, primarul municipiului Baia Mare, citat de Hotnews. Cristian Adomniţei, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, admite că fondurile „vor fi întotdeauna o problemă“, în timp ce primarul din Giurgiu, Nicolae Barbu, conchide că „trecerea deconcentratelor la Consiliile Judeţene este o căciulă cam mare pentru ei“.
Instituţii vizate
· cele 35 de licee
· Palatul Copiilor şi Cluburile Elevilor
· Direcţia de Sănătate Publică
· Serviciul Judeţean de Ambulanţă
· centrele de aparatură medicală
· Centrul de Transfuzii Sanguine
· Casa Judeţeană de Asigurari de Sănătate
· Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă
· Inspecţia Socială
· Casa Judeţeană de Pensii
· Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor
· Laboratorul de Metrologie Legală
· Direcţia de Atestări Hoteliere
· Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului
· Romsilva
· Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional
· Serviciul de Înmatriculări Auto
· Evidenţa Populaţiei
· Serviciul Paşapoarte (posibil)
· Direcţia Agricolă (posibil)
· Registrul Auto Român (posibil)
· Autoritatea Rutieră Română (posibil)
· Inspectoratul Transporturi (posibil)
· Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (posibil)
