Românii comandă de şapte ori mai mulţi mici de 1 Mai faţă de o zi obişnuită, un record înregistrat de Ziua Internațională a Muncii, scrie Monitorul de Cluj.
Foto: Arhivă
Anul trecut, cererea de mici pentru minivacanţa de 1 Mai s-a majorat cu circa 30%, iar producţia estimată de procesatori a fost de aproximativ 18 milioane de mititei, ceea ce înseamnă că jumătate dintre români au consumat acest emblematic produs.
Ziua Internaţională a Muncii deţine recordul pentru cele mai multe comenzi de mici din an, potrivit analizei realizate de o platformă de livrare, care arată că românii comandă de şapte ori mai mulţi mici faţă de o zi obişnuită.
1 Mai, ziua de aur pentru comenzile de mici
„În ultimii 3 ani am observat o creştere semnificativă pentru comenzile de mici şi anticipăm că tendinţa se va menţine şi în acest an”, potrivit analizei realizate de o platformă de food delivery citată de Agerpres.ro. Astfel, românii sunt deschiși pentru a testa rețete reinventate, de la sandvişuri cu mici şi sos de trufe până la mici pe pâine.
Preţul mediu pentru o porţie de 3 mici este de 25 de lei, iar cea mai scumpă comandă de mici plasată de 1 Mai a avut o valoare de 188 de lei pentru un platou de 20 de mici.
Românii încep în forţă ziua de 1 Mai, în intervalul 9:00 – 11:00 înregistrându-se 24% din totalul comenzilor de peste zi. Topul momentelor de consum este însă condus de intervalul 12:00 – 15:00, când se înregistrează 49% din comenzile de mici. Micii sunt alegerea preferată şi pentru cină, în intervalul 16:00 – 19:00 înregistrându-se 20% din totalul comenzilor, potrivit sursei citate.
Deşi 1 Mai este ziua de aur pentru comenzile de mici, românii aleg acest preparat pentru prânz sau cină şi pe parcursul anului: într-o zi obişnuită sunt comandaţi în medie 350 de mici.
De unde a pornit istoria micilor?
Istoria micilor a început la sfârşit de secol XIX – început de secol XX, în restaurantul Iordache, supranumit „La o idee”, din strada Covaci nr. 3, aflat în centrul istoric al Capitalei, clădire care există şi în prezent. La acea vreme i-au trecut pragul scriitori, politicieni, diplomaţi, militari, ziarişti şi artişti ai Bucureştilor.
Povestea spune că localul şi-ar fi căpătat o faimă mai mare din ziua în care poetul şi gazetarul Nicolae T. Orăşanu, într-un moment de inspiraţie umoristo-gastronomică i-a alcătuit un meniu original, botezând în stilul său mucalit preparate şi băuturi pe care memorialistul Constantin Bacalbaşa le-a consemnat în lista de bucate „a la Oraşănu”, potrivit Asociaţiei Române a Cărnii (ARC).
Astfel, într-una din seri, când consumul „înfometaţilor” a făcut ravagii, iar rezerva de maţe pentru cârnaţi se terminase, patronului Iordache, în faţa acestei situaţii neprevăzute, i-a venit inspiraţia să frigă pe grătar „patricienii” (după cum au fost denumiţi cârnaţii mari de către Orăşanu) fără înveliş, dar într-o formă mai mică. Însă, la tocătură, Iordache a mai adăugat câteva condimente: chimen, cimbru, piper, bicarbonat şi puţin salpetru. Din acea seară, ei au devenit specialitatea casei, primind denumirea de „mici”, tot de la ziaristul Orăşanu.
