Nivelul șomajului în rândul celor mai tineri dintre români crește alarmant, astfel că peste 23% dintre aceștia nu muncesc.
Foto: pixabay.com
Rata şomajului în formă ajustată sezonier a urcat, în august, la 5,5%, în creştere cu 0,1% faţă de cea înregistrată în luna iulie 2024, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Șomeri de tineri
Rata șomajului în rândul tinerilor cu vârsta între 15-24 de ani se menține la un nivel ridicat, în luna august, în condițiile în care un tânăr din trei este șomer.
„Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 23,2%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani)”, semnalează INS.
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,7 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile fiind 5,8% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,1% în cazul celor de sex feminin).
Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) a fost de 452.300 persoane în august, în creştere atât faţă de luna precedentă (451.200 persoane) cât şi faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (449.500 persoane).
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru luna august 2024 (4,2% în cazul femeilor şi 4,6% al bărbaţilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 76,3% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna august 2024.
Cele mai scăzute rate de angajare în rândul proaspeţilor absolvenţi se înregistrează în România – 74,8%, Grecia – 72,3% și Italia – 67,5%, potrivit datelor publicate de oficiul european de statistică Eurostat la finalul lunii august 2024.
Factorii care explică şomajul de lungă durată în România includ deficitul de competenţe şi o pondere semnificativă a muncii la negru, care era estimată la 1,4 milioane de persoane, potrivit unei analize publicate în primăvara acestui an de Comisia Europeană.
O analiză a Institutului Național de Statistică (INS) semnala faptul că rata șomajulului scade în funcție de nivelul de studii. În același timp, Comisia Europeană semnala în cazul României o creștere a deficitului de forță de muncă până în 2035, mai ales în lipsa competențelor digitale. Mai puţin de o treime dintre cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani aveau cel puţin abilităţi digitale de bază în 2023 (27,7% faţă de 55,5% în UE).
