România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană. O eventuală repetare a seismului din 1977 ar provoca pagube economice colosale și ar lăsa sute de mii de români fără locuințe, scrie Monitorul de Cluj.
Coordonatorul regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală, din cadrul Băncii Mondiale, avertizează asupra riscului la care este expusă țara noastră în cazul unui seism de proporții, precum cutremurul înregistrat în martie 1977.
„O repetare a cutremurului din 1977 ar fi devastatoare, pentru că mai mult de 75% din populaţie (65% din populaţia din mediul urban) se află în zone cu un risc seismic ridicat, la fel ca şi 45% din serviciile critice de transport, energie, aprovizionare cu apă şi comunicaţii.
Mai mult, 60-75% din activele fixe ale României, care au o contribuţie de 70-80% la Produsul Intern Brut, sunt amplasate în zone seismice.
Cercetătorii şi inginerii estimează că o repetare a cutremurului din 1977 ar putea provoca pagube economice de ordinul zecilor de miliarde de euro, mai multe mii de răniţi şi posibil sute de mii de persoane fără locuinţă.
România este una dintre ţările cele mai expuse riscului de cutremur din Uniunea Europeană, cu sute de vieţi pierdute şi zeci de mii de clădiri avariate în cutremure în ultimii 200 de ani.
În fiecare din ultimele cinci secole au fost, în medie, două cutremure cu magnitudinea mai mare de 7 şi cinci cutremure după anul 1802 cu magnitudinea de peste 7,5”, a declarat pentru agerpres.ro Allana Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa şi Asia Centrală (BM).
Se preconizează că daunele produse clădirilor publice şi infrastructurii ar putea fi considerabile şi ar putea fi resimţite în întreaga ţară, în acel arc care începe la Iaşi, trece prin Focşani, Bucureşti şi până la graniţa de sud.
În acest sens, autorităţile locale şi naţionale trebuie să stabilească infrastructura şi clădirile care sunt cele mai expuse riscului şi să le acorde prioritate pentru consolidare, în direcţia modernizării, eficienţei energetice precum şi alte măsuri, avertizează expertul Băncii Mondiale. Iar investiţiile în prevenţie şi pregătire sunt cei mai importanţi paşi pe care România trebuie să îi facă în contextul actual.
Consolidarea infrastructurii școlare – prioritatea zero a autorităților
Recent, edilul Emil Boc a anunțat constituirea unui grup de lucru la nivel local pentru „anticipare și pregătire” în caz de urgență seismică.
Și Ministerul de Interne anunța, miercuri, că tema consolidării clădirilor unităţilor de învăţământ constituie prioritatea zero în perioada imediat următoare.
Autoritățile recunosc că măsurile de pregătire și prevenție pentru seisme trebuie abordate prin intermediul unui plan integrat, care să includă zona de protecție civilă și promovarea setului de recomandări/acțiuni în caz de cutremur, precum și creșterea siguranței elevilor în timpul orelor prin cosolidarea clădirilor unităților de învățământ.
„Preocuparea pentru siguranţa cetăţenilor şi pentru protecţia comunităţilor reprezintă o prioritate guvernamentală, de aceea modul de acţiune pentru atingerea acestui obiectiv trebuie să fie unitar şi coerent.
Consolidarea clădirilor cu risc seismic prin intermediul programului naţional derulat de către MDLPA, cu finanţare din PNRR şi din alte surse, are nevoie de o abordare integrată. Iar, în cadrul acestui program, consolidarea clădirilor unităţilor de învăţământ constituie prioritatea zero în perioada imediat următoare.
În acest context, efortul comun pentru concretizarea acestor deziderate presupune o bună colaborare între palierul local şi cel central, iar prefecţii au un rol esenţial în a asigura colaborarea şi comunicarea între verigile acestui lanţ de acţiune, în vederea accelerării implementării acestor investiţii”, a transmis ministrul de Interne Lucian Bode în videoconferinţă cu prefecţii, organizată la sediul MAI, cu participarea miniştrilor Educaţiei, Ligia Deca, şi Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Administraţiei, Cseke Attila.
Un nou cutremur, cu magnitudinea de 4,1, s-a produs miercuri, în județul Gorj, la o adâncime de 15 kilometri. Cutremurul a fost calificat drept „mediu” de Institutul pentru Fizica Pământului.
