Conferinţa naţională „Proiectul identitar românesc. 1848-1947” are loc la Sibiu în perioada 20-22 septembrie.
Aniversarea Marii Uniri a prilejuit, anul acesta, organizarea a numeroase şi diverse manifestări, cu impact mediatic, spaţial, festivist sau intelectual variabil. Ieşirea din tiparul obişnuit al acestei serii aniversare, printr-o abordare diacronică şi critică, este scopul Conferinţei naţionale cu tema „Proiectul identitar românesc. 1848-1947”, eveniment cultural de înaltă ţinută academică, ce se va desfăşura la Sibiu în zilele de 20-22 septembrie, anunță organizatorii.
Conferinţa, iniţiată de prof. univ. dr. Mihaela Grancea, se desfăşoară sub tutela Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană ASTRA Sibiu, Filiala Sibiu a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România, Facultatea de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Bucureşti şi Asociaţia pentru Cultură şi Educaţie Europeană.
Comitetul ştiinţific reunește nume consacrate în cercetarea istorică – prof. univ. dr. habil. Ioan Bolovan, prorectorul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, prof. univ. dr. habil. Laurenţiu Vlad, prorectorul Universităţii Bucureşti, prof. univ. dr. habil. Ecaterina Lungu, Universitatea Bucureşti, prof. univ. dr. habil. Alexandru Florin Platon, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, conf. univ. dr. habil. Giordano Altarozzi, Universitatea „Petru Maior” Târgu Mureş, cercetător ştiinţific gr. I Andi Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” Iaşi, conf. univ. dr. habil. Ion Cârja, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca ş.a.
Pe parcursul celor trei zile vor fi susţinute 53 de prelegeri şi comunicări şi vor fi lansate patru cărţi şi o revistă ştiinţifică. Cei 55 de participanţi înscrişi, cadre didactice universitare şi preuniversitare, cercetători, muzeografi, bibliotecari, doctoranzi şi masteranzi, provin din 16 oraşe de pe cuprinsul întregii ţări, dar şi din Republica Moldova (Braşov, Bucureşti, Chişinău, Cluj-Napoca, Constanţa, Deva, Făgăraş, Galaţi, Iaşi, Miercurea Ciuc, Piteşti, Sebeş, Sibiu, Târgu Jiu, Târgu Mureş, Timişoara).
Deschiderea festivă a conferinţei va avea loc în această dimineață, la ora 9, în sala festivă a Bibliotecii ASTRA (Corpul A), şi va fi urmată de şase prelegeri în plen. După-amiază, manifestarea se va muta în Corpul B al Bibliotecii, pentru susţinerea comunicărilor pe secţiuni.
Organizatorii au grupat materialele în cinci secţiuni: I. „Identităţi, coduri comportamentale şi mitologii naţionale” (13 comunicări; 20-21 septembrie), II. „În jurul Marii Uniri” (5 comunicări; 20 septembrie), III. „Memorialistica de război” (7 comunicări; 21 septembrie), IV. „Programe politice, sociale şi culturale în societatea românească” (9 comunicări; 21 septembrie) şi V. „Schize şi traume colective” (4 comunicări; 22 septembrie). Nouă prelegeri vor fi susţinute în plenul conferinţei, în zilele de 21-22 septembrie, în Corpul B al Bibliotecii ASTRA, în spaţiul multifuncţional de la parter.
Dintre personalităţile sibiene se regăsesc în program: pr. conf. univ. dr. habil. Constantin Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sf. Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. habil. Sorin Radu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, cercetător ştiinţific gr. I dr. Vasile Ciobanu, de la Institutul de Cercetări Socio-Umane, filiala Sibiu a Academiei Române, conf. univ. dr. Valeria Soroştineanu, de la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, dr. Silviu Borş, directorul Bibliotecii Judeţene ASTRA Sibiu.
Tematica prelegerilor şi a comunicărilor acoperă o gamă variată de perspective şi proiecţii identitare, manifestate atât în mediul românesc (inclusiv la românii din America sau la istroromâni), cât şi în cel al naţionalităţilor conlocuitoare (maghiari, saşi transilvăneni, germani bucovineni, evrei, rromi). Abordările alternează între dimensiunile naţionale şi regionale, antrenând raporturi inevitabile între majoritari şi minoritari, creionând impactul unor instituţii/instrumete/personalităţi culturale, spirituale sau politice asupra proceselor de modernizare (de exemplu: biserica ortodoxă, căminul cultural, Constituţia din 1938, Christian Tell, Peneş Curcanul, Al. Averescu, D. Gusti, N. Iorga, Carol al II-lea etc.) şi marcând costurile şi beneficiile marilor proiecte naţionale (cum ar fi costurile umane ale Primului Război Mondial pentru românii transilvăneni). Publicarea unui volum tematic va încununa eforturile organizatorilor de a aduce laolaltă specialişti consacraţi şi probleme istoriografice sensibile, spre o dezbatere subordonată imperativului onestităţii.
