Revoluția de la Sibiu a început în dimineața zilei de 21 decembrie 1989, pe fondul nemulțumirilor profunde generate de lipsurile materiale, frig, foamete și represiunea regimului comunist.
Foto: Nicu Cherciu Blog
Inspirați de revolta de la Timișoara, muncitorii de la IUPS, coordonați de Nicolae (Puiu) Fesan, au organizat un prim protest în Piața Unirii, în fața magazinului „Dumbrava”.
Deși manifestația a pornit cu un număr redus de participanți, intervenția forțelor de ordine a amplificat tensiunile. Protestatarii s-au deplasat în Piața Republicii, unde li s-au alăturat sute de sibieni. Aici a avut loc momentul decisiv al Revoluției de la Sibiu, când frica a fost învinsă, iar mulțimea a preluat controlul temporar asupra pieței, scandând lozinci anticomuniste și cântând imnuri naționale.
Din ordinul lui Nicu Ceaușescu, fiul lui Nicolae Ceaușescu și prim secretar al Comitetului Județean de partid, autoritățile au trimis în zonă elevi ai Școlii Militare de Ofițeri „Nicolae Bălcescu”, iar reprimarea manifestației a devenit violentă. În urma folosirii muniției de război au fost înregistrate primele victime: Ioan Mititelu, primul erou al Revoluției de la Sibiu, și Liviu-Nicolae Gură, uciși prin împușcare, alături de mai mulți răniți.
Foto: Nicu Cherciu Blog
În seara zilei de 21 decembrie și pe parcursul nopții, confruntările s-au extins în oraș. Au avut loc arestări, incendieri de autoturisme aparținând forțelor de ordine și tentative de ocupare a sediilor instituțiilor represive. Pe 22 decembrie 1989, după anunțarea fugii lui Nicolae și Elena Ceaușescu, Sibiul a fost cuprins de un haos generalizat, marcat de schimburi intense de focuri, inclusiv din elicoptere și de pe clădiri.
În zilele care au urmat, orașul a trăit unele dintre cele mai dramatice momente ale Revoluției române. Bilanțul final al evenimentelor de la Sibiu a fost unul tragic: 99 de morți și câteva sute de răniți, ceea ce plasează Sibiul printre orașele cu cele mai mari pierderi umane în decembrie 1989.
Foto: Nicu Cherciu Blog
Revoluția de la Sibiu a reprezentat începutul sângeros al tranziției spre democrație, o lecție de curaj și sacrificiu care rămâne esențială pentru înțelegerea libertății câștigate în România.
Amintirile Revoluției din decembrie 1989 se sting la Sibiu
La 36 de ani de la evenimentele sângeroase din decembrie 1989, Revoluția de la Sibiu pare să fi rămas vie doar în memoria celor mai vârstnici locuitori ai orașului. Pentru mulți tineri, zilele în care sibienii au ieșit în stradă pentru libertate sunt astăzi aproape necunoscute, reduse la câteva rânduri din manualele de istorie sau chiar complet ignorate.
Foto: Mesagerul de Sibiu
Foto: Mesagerul de Sibiu
Sigurul lucru care mai amintește de Revouție sunt urmele (tot mai puține) de gloanțe pe pereții unor case, și cele patru monumente din oraș dedicate eroilor din decembrie 1989, monumente la care în fiecare an la 21 decembrie autoritățile se înghesuie să depună coroane de flori cu dorința evidentă de a-și consolida capitalul politic.
Foto: Mesagerul de Sibiu
Foto: Mesagerul de Sibiu
Foto: Mesagerul de Sibiu
Martorii direcți ai acelor momente dramatice vorbesc încă despre frică, gloanțe, morți și confuzie, despre oameni care au plătit cu viața curajul de a se opune regimului comunist. În contrast, generațiile tinere recunosc adesea că nu cunosc detalii despre ce s-a întâmplat la Sibiu în decembrie 1989 și nici numele celor care au căzut atunci pentru libertate.
foto: Mesagerul de Sibiu
Un simbol dureros al acestei rupturi de memorie este placa comemorativă amplasată pe caldarâmul Pieței Mari, în locul unde a fost împușcat mortal Ioan Mititelu, prima victimă a Revoluției din Sibiu. În aceste zile, placa este complet acoperită de una dintre căsuțele amplasate în cadrul Târgului de Crăciun, devenind invizibilă pentru trecători.
Ioan Mititelu a murit pe 21 decembrie 1989, iar jertfa sa a deschis lista lungă a victimelor Revoluției din oraș. Astăzi însă, locul care ar trebui să invite la reculegere și reflecție este ascuns sub decoruri festive, fără vreo semnalizare care să amintească de semnificația istorică a acelui punct din centrul Sibiului.
Foto: Mesagerul de Sibiu
În timp ce orașul se bucură de luminile sărbătorilor, memoria Revoluției riscă să fie estompată tot mai mult, pe măsură ce martorii direcți dispar, iar educația istorică pare insuficientă. Pentru mulți sibieni în vârstă, această situație este un semnal de alarmă: libertatea câștigată cu sânge nu ar trebui uitată și nici acoperită, fie și simbolic, de spiritul comercial al prezentului.
Cezar Budescu
