Spitalul Clinic de Pediatrie din Sibiu este primul spital COVID-19 din judeţ care a anunţat că va face teste pentru noul coronavirus la cerere, contra cost, după ce a reuşit performanţa să nu aibă niciun cadru medical infectat şi are o rată de vindecare a pacienţilor diagnosticaţi cu SARS-CoV-2 de sută la sută.
Reușita se bazează pe aprovizionare rapidă, colectiv unit și calm și şefi care au intrat în luptî din prima zi, în linia întâi.
Primul pas a fost pregătirea încă din februarie.
Începutul pandemiei
„Pregătirea a fost foarte complicată, pentru că nu ştiam de unde o să avem destui bani, ce anume avem nevoie şi am avut marea şansă de a fi în centrul ţării şi de a avea puţine cazuri la început”, a declarat, pentru Agerpres, directorul general Camelia Grigore.
Potrivit acesteia, preţurile de achiziţie au explodat de la o zi la alta. „Măştile le cumpăram cu 60 de bani şi au ajuns, la un moment dat, la 7 lei. Pentru că noi am început pregătirea din februarie şi am apucat să facem nişte achiziţii din ce s-a găsit pe piaţă, cu excepţia măştilor FFP2, care nu existau la momentul acela nicăieri, şi pentru că nu suntem foarte mari, aşa am găsit tot timpul 200, 500, o mie de bucăţi, mult mai uşor decât un spital mare care trebuie să cumpere 10.000 de bucăţi. Combinezoanele a fost greu iniţial să le găsim, după care au început să fabrice cei de la Cisnădie şi atunci am putut să cumpărăm 2.000 de bucăţi, încă 2.000 de bucăţi şi aşa a început să fie un pic mai uşor”, povesteşte Camelia Grigore.
Un alt avantaj al spitalului de copii este că are în fruntea sa un director general care este medic de laborator şi un director medical specializat în radiologie, ambii implicaţi direct în lupta cu noul coronavirus.
Dotările
„Avem liste cu ce ne trebuie să cumpărăm pe proiect european. Niciodată nu ai avut voie să îţi cumperi. Noi aveam structura unui laborator de biologie moleculară, aparatura a existat de pe un proiect anterior, dar nu au existat bani să îţi cumperi reactivi şi ce îţi trebuie pe lângă kiturile de testare. Mai aveai nevoie de hote, de centrifugi, pentru acestea nu exista posibilitatea să le cumperi, că nu aveai destui bani”, a arătat directorul Camelia Grigore.
Această pandemie a transformat dotarea din laboratorul de analize în ceva ce nici medicii nu au visat. Pasul al doilea au fost investiţiile masive, rapide. „Dintr-o dată medicina a devenit prioritară, ceea ce este un sentiment extraordinar. Niciodată nu am crezut că, în timpul vieţii mele profesionale, laboratorul de biologie moleculară va funcţiona. Pentru că nu mi-am imaginat că o să fie bani. Laboratorul exista, dar nu era funcţional. Aveam o mare de aparatură, ca la muzeu, care stătea şi nu ştiai la ce sunt bune”, îşi aminteşte directorul.
Drumul de la primul test de COVID-19 la copii în judeţul Sibiu, la începutul lunii aprilie, şi până la peste o sută de teste zilnice acum şi la posibilitatea să se facă teste şi la cerere, contra cost, a presupus şase angajaţi în laborator, mult curaj şi aproape patru milioane de lei puşi la dispoziţie rapid de municipalitate.
„A fost foarte bine că medicii de laborator au fost foarte curajoşi. Aţi auzit poate la televizor că nu a fost destulă pregătire a celor care trebuie să lucreze. Nici la noi nu a fost destulă pregătire, dar au avut curajul să înceapă, să încerce şi să meargă. Nu ne-a oferit nimeni trei săptămâni de pregătire, ne-a oferit trei zile şi pe urmă ne-a zis: mai am şi pe alţii. Cei din laborator nu s-au speriat, au lucrat sâmbete, duminici. A fost mai bine decât mi-am imaginat. Am început direct cu teste COVID. Şi a mers. Au fost şi uşoare probleme de contaminări într-una din zile, au înţeles repede de unde vine contaminarea, a doua oară nu s-a mai întâmplat. Şi aşa am învăţat în fiecare zi câte ceva. Şi avem deja aproape o mie de teste făcute”, a precizat Camelia Grigore.
Partea bună
Această perioadă de pandemie a însemnat o premieră pentru medici, care pentru prima dată au beneficiat de o dotare nesperată şi de o finanţare nemaivăzută. „Singurul lucru bun a fost că lumea a avut nevoie de noi şi deodată aveam o perspectivă că o să fie mai bine, că o să ne cumpere ceva, că o să ne doteze. Primăria ne-a dat 3,9 milioane de lei. Secţia de Infecţioase s-a mutat de pe cele 36 de paturi pe care le aveau, pe 79 de paturi în Pediatrie, deci deodată spaţiul a fost aproape dublu şi Pediatria am mutat-o în locul Infecţioaselor. Deci am mutat tot în spital. Acum zicem că o să ne întoarcem la normalitate, că am trecut de sperietura cea mare şi o să ne mutăm înapoi Secţia de Infecţioase pe strada Transilvaniei, în perspectiva lunii septembrie – octombrie. Ca să-i mutăm înapoi trebuie să le facem un spaţiu unde să existe Terapie Intensivă, să avem posibilitatea să avem o fabrică de oxigen, pe care trebuie să ne-o cumpărăm, să ne construim locul de fabrică, să tragem ţevile, să le aducem la patul bolnavului, sistemul de oxigen şi de aer comprimat, această investiţie este evaluată la 500.000 de lei. Primăria suportă cheltuielile şi sperăm ca banii să-i reprimească pentru că o să aplicăm şi pentru un proiect european. Aceleiaşi Secţii de Infecţioase îi vom face un spaţiu de triaj din containere, în faţa spitalului, unde să existe posibilitatea să se separe în sala de aşteptare suspecţii de COVID de alţi suspecţi de alte boli, care vin spre internare. Trebuie să existe şi un spaţiu de depozitare, pentru mănuşi şi combinezoane. Secţia de Infecţioase va avea şi un salon mare de Terapie Intensivă. Cele 36 de paturi de la Infecţioase probabil ne-ar fi ajuns şi în perioada aceasta dacă am fi avut acolo oxigen şi Terapia Intensivă, dar nu le-am avut”, lămurește managerul.
Implicarea personalului
Al treilea lucru care a contat enorm în câştigarea luptei cu noul coronavirus la Pediatria sibiană a fost faptul că absolut nimeni din linia întâi nu şi-a luat concediu, nu şi-a dat demisia şi au făcut o echipă unită. „Nu am avut puţină frică, am avut foarte multă frică. Iniţial au fost foarte speriaţi, astfel încât, când am început să relocăm secţiile, şi-au dat demisia vreo două asistente, frica a fost mai mare decât orice decizie. A fost frică de la medici până la asistente, la îngrijitoare. Din fericire, cei mai puţini fricoşi au fost cei din Secţia de Infecţioase, care au fost foarte curajoşi în a face ce trebuie. Asta a fost un lucru foarte bun. Nu am avut niciun cadru medical din Infecţioase care să se retragă, am avut din Chirurgie, Ortopedie, care erau la distanţă. Ne-am încurajat cu exemplul personal. Dacă vezi că şeful face, nu îi e frică, nu pleacă şi nu se ascunde undeva, într-o cameră, atunci faci şi tu ca el că zici că nu o fi prost să se arunce aşa, fără să ştie nimic. Dacă au văzut că face şeful, au început să facă şi ceilalţi. Dacă îl vezi pe cel de lângă tine că face, faci şi tu. Erau la serviciu, aveau şi datorie, dar pe de altă parte, ca să îţi înfrângi frica, este foarte important ca cel de lângă tine să facă ceva”, consideră Camelia Grigore.
Boala și teama
La Secţia de Boli Infecţioase, medicii s-au luptat cu boala, dar și cu teama. „Aş minţi dacă aş spune că nu mi-a fost teamă. La început mi-a fost, dar am învăţat procedura cum să ne îmbrăcăm şi cum să ne dezbrăcăm, la ce să fim atenţi. Chiar vreau să mulţumesc colegilor mei şi întregului personal pentru că s-au adaptat, nu au ‘dezertat’ şi am fost norocoşi şi nu s-a întâmplat niciun caz de îmbolnăvire în rândul cadrelor medicale. Am fost foarte riguroşi, foarte stricţi. Este o situaţie nouă, trebuie să ne adaptăm atât noi, cât şi părinţii şi copiii. Cu unii părinţi am putut să facem echipă, cu alţii nu. Unii şi-au cerut externarea mai repede. Noi am avut cazuri uşoare, dar copiii mai trebuie încurajaţi din când în când, că le este greu să stea mult în spital. Datoria noastră este să avem grijă de copii, iar de la părinţi cerem înţelegere. Nu este o boală obişnuită, la care stai 3-4 zile şi pleci acasă. Poate dura şi trei săptămâni”, a declarat, pentru Agerpres, șeful Secţiei de Boli Infecţioase din Spitalul Clinic de Pediatrie, medicul Rareş Pătru. Potrivit acestuia, a existat cazul unui pacient care abia după 32 de zile de spitalizare a putut fi externat, fiind considerat vindecat de COVID-19.
Cel mai mic pacient
În cazul celui mai mic pacient de COVID-19 din judeţele Sibiu şi Alba, medicul Rareş Pătru spune că în privinţa lui cel mai greu a fost să o convingă pe mamă să mai stea internată în spital, până se va face bine. „În cazul copilului transferat din judeţul Alba, am avut emoţii, fiindcă eram în primele zile şi m-a sunat colegul meu de facultate, directorul medical de la Alba, şi mi-a zis că nu are Pediatrie în spitalul COVID şi că are un copil de 17 zile. Au sunat şi în alte părţi, dar au fost refuzaţi. Nu am spus nu. Am realizat că nu mă sună degeaba şi nu vrea să se scape de un copil, era de făcut ceva. Dacă toată lumea spune ‘eu nu fac’, unde ajungem?”, se întreabă Camelia Grigore.
Lupta este şi una psihologică. „Pacienţii vor acasă. Este foarte greu să îi ţii. Avem psiholog al spitalului. Am sunat la primii pacienţi la Psihiatrie, pentru că am avut o pacientă care spunea că ea se aruncă pe fereastră. Am stat la psihoterapie cu ea. Din fericire, nu s-a întâmplat, a mai rezistat până a doua zi şi a plecat acasă, că testul a fost negativ. Acum presiunile sunt deja mari, pentru că 32 de zile de stat, la pacienţii pe care îi avem, e cel mai mult”, a declarat Camelia Grigore.
„Războiul” cu pandemia
Acest război cu pandemia necesită multă stăpânire de sine şi echilibru. „Tot timpul am încercat să facem cel mai bine cu ce am avut din situaţia dată, nu idealul”, crede directorul Camelia Grigore.
Teste la cerere
Spitalul Clinic de Pediatrie se pregăteşte să reia de azi consultaţiile în ambulatoriu pentru toate specialităţile şi va face la cerere, contra cost, analize RT-PCR COVID-19 şi teste pentru determinarea anticorpilor (Ig M şi Ig G – anti SARS-Cov-2). Un test de COVID costă în jur de 300 de lei şi rezultatul vine în 24 de ore.
Deja tot mai mulţi părinţi îşi aduc copiii la spital, la Urgenţă, chiar dacă nu au simptome de COVID-19. „Constat pe zi ce trece că avem tot mai multe cazuri în Urgenţă. Asta fără ca măsurile de distanţare să fie relaxate. Aş recomanda populaţiei să respecte măsurile de igienă. Dacă respectă măsurile de igienă, nu spun că nu o să se îmbolnăvească, dar o să ne îmbolnăvim pe rând, o să avem loc în spitale dacă va fi nevoie. Va trebui să aibă răbdare şi să se obişnuiască cu ideea că, până când nu o să avem la dispoziţie un vaccin şi un medicament similar cu Tamiflu pentru gripă şi pentru COVID-19, până atunci trebuie să ne comportăm responsabil şi să avem răbdare. La gripă avem două avantaje: avem vaccinul şi avem un medicament, Tamiflu, care este extrem de eficient. Remdesivir nu este la fel de eficient, cum este Tamiflu în gripă”, spune directorul medical al Spitalului Clinic de Pediatrie din Sibiu, medicul radiolog Ciprian Şofariu.
Ciprian Şofariu
Potrivit acestuia, spitalul din Sibiu a reuşit până acum să aibă rezultate bune şi după ce a convins Ministerul Sănătăţii că este important să lase internată mama alături de copil, dacă au COVID-19. „Mama care se internează cu pacientul are grijă de el, este alt ataşament, nu stă într-un mediu ostil, singur. Personalul nu trebuie să intre non-stop la nou-născut sau la un sugar, ceea ce ar însemna expunere mai mare, consum de echipamente suplimentar. Am încercat să facem lucrurile acestea, iar cei de la minister au fost de acord”, a spus Şofariu.
Responsabilitate
Șeful laboratorului de analize medicale a renunţat să îşi mai sărute copiii şi a fost nevoit să le explice că din cauza acestei boli trebuie să se joace mai puţin cu ei şi să îi îmbrăţişeze mai rar.
„Trebuie să ai foarte mare grijă cu fiecare probă în parte şi să dai dovadă de foarte mare rigurozitate. Consider că mă protejez la serviciu şi nu pot să mă contaminez. Cu copiii mei acasă încerc să păstrez o oarecare distanţă, să încercăm să nu ne mai pupăm toată ziua cum o făceam înainte. Efectiv ne luăm în braţe şi atât”, a precizat medicul Ştefan Cristea.
Al doilea val
Până acum, spitalul a cheltuit peste două milioane de lei, pentru a face faţă pandemiei, și lucrează la un proiect european în valoare de patru milioane de euro, ceea ce ar însemna mai mulţi copii salvaţi. Pe toate ecranele din autobuze rulează un filmuleţ cu fetiţa unei asistente medicale de la Pediatrie, care a învăţat să se spele corect pe mâini şi le spune şi celorlalţi copii să facă la fel. Pentru valul al doilea de coronavirus, Spitalul de Pediatrie luptă pe un front nou: educaţia.
CAMELIA GRIGORE | director: „Despre valul al doilea, sunt convinsă că o să fie mult mai complicat. Singurul lucru bun a fost statul în casă, pentru că astfel nu au mai fost alte patologii asociate. Nu a mai fost patologie respiratorie la copii, am avut cel mai puţini, cred că 15 pacienţi, în loc de 80, câţi avem de obicei în Pediatrie. Nu am avut alte probleme, altfel trebuie să te gândeşti că trebuie să izolezi hepatita de rujeolă, de dizenterie, de oricare altă boală infecţioasă, de o scarlatină şi pentru acestea nu avem atâtea rezerve. Aceasta este o problemă. Nu ştie nimeni ce o să însemne al doilea val, câţi copii o să avem, după ce o să umble liberi pe stradă.”
