Tot mai mulți străini aleg să se stabilească la Sibiu: numărul lor se apropie de 4.000.
Considerat de prințul Charles de Wales, moștenitorul coroanei britanice, „un oraș mic, însă atât de frumos“, de președintele Klaus Iohannis cea mai frumoasă așezare urbană din România sau prima adresă pentru investitorii străini, precum și un etalon pentru toate celelalte orașe ale țării, Sibiul le oferă multor străini sentimentul de „acasă“. Veniți din dragoste, cu afaceri, la studii sau pur și simplu pentru că visau la un trai mai bun, mulți au găsit aici liniște, șansa de a se dezvolta, o viață culturală efervescentă, cele mai gustoase mâncăruri, precum și ocazia de a se distra pe cinste.
Rus crescut în Cuba și școlit în Belgia, Makcim Fernandez-Samodaiev a străbătut lumea în lung și-n lat, dar a decis să se stabilească la Sibiu
Cele mai recente statistici ale Biroului pentru Imigrări al județului Sibiu arată că, în momentul de față, pe teritoriul județului Sibiu, se regăsesc 3.760 de cetățeni străini, cu zece procente mai mulți față de aceeași perioadă a anului trecut, o populație comparabilă cu oricare dintre comunele mari ale județului. Comisarul șef de poliție Liliana Adina Douchez, șefa Biroului de Imigrări, ne-a declarat că, la nivel național, ne încadrăm cu siguranță în top 10, că suntem ospitalieri și primitori și, mai ales, pe un trend ascendent. Dacă, în 2016, numărul cetățenilor străini veniți la Sibiu creștea cu 5 la sută, în 2017, numărul acestora era cu 15 la sută mai mare, în 2018, oprindu-se deocamdată la o creștere de aproximativ 10 procente. Tot statisticile arată că majoritatea străinilor, respectiv 2.700, provin din țări europene precum Germania, Franța sau Italia.
De ce la Sibiu?
Procentul cel mai mare, de peste 80 la sută, e constituit de germani, care aleg Sibiul pentru oportunitățile de afaceri, pentru un trai decent sau pur și simplu pentru că își doresc să se întoarcă de unde au plecat în urmă cu zeci de ani. Sunt urmați în top de francezi și italieni, care preponderent vin la Sibiu pentru a întemeia sau a conduce afaceri.
Aproximativ 1.000 de străini au ales șederea pe termen scurt sau lung în Sibiu pentru că s-au îndrăgostit și s-au căsătorit, ori pentru că sunt studenți sau angajați ai unor companii locale. Cei mai mulți dintrei ei provin din Turcia, Republica Moldova și Statele Unite ale Americii. E interesant că americanii ne aleg pentru proiectele lor de voluntariat sau pentru calitatea vieții, departe de forfota urbană a „Lumii Noi“.
Adinei Douchez i-a rămas în minte și suflet povestea unui cuplu de pensionari americani, ea de 68, iar el de 75 de ani, care au bătut la poarta Biroului de Imigrări cu gândul de a se stabili pentru totdeauna în România. Deși nu vorbesc deloc limba română, au ales să se bucure zi de zi de tot ceea ce Sibiul are mai bun de oferit.
Turcia, niciodată ca Sibiul
Pe strada Țiglarilor nr. 101, pe câteva sute de metri pătrați, se întinde un adevărat paradis de reparații auto, unde orice problemă cu mașina este rezolvată cu meticulozitate și seriozitate. Din echipă fac parte zece turci. Deși pentru fiecare a existat mirajul Germaniei, cu miile de euro pe care puteau să le câștige acolo, au ales România, pentru că se simt bine aici și nu vor pleca niciodată mai departe. De-a lungul timpului, au devenit o mare familie, pentru că nu se limitează la a lucra împreună, ci se ajută și mai ales petrec împreună. Exact cum îi stă bine unei familii.
Soner Kose
Liderul lor este Soner Kose. Născut în Turcia, la granița cu Siria, a venit pentru prima dată la Sibiu în urmă cu 17 ani, adus de un alt membru al familiei. Deși în primii doi ani i s-a părut puțin greu, s-a îndrăgostit și și-a întemeiat o familie, motiv pentru care Sibiul i-a devenit astăzi casă. Mărturisește că nu o să mai plece niciodată înapoi în țara natală. S-a îndrăgostit de Sibiu și de viața de aici, iar ori de câte ori e plecat în Turcia, așteaptă să se întoarcă în locul unde se simte fericit. Orașul nostru a fost generos cu el și i-a oferit cam tot ceea ce are nevoie, inclusiv un accent ardelenesc, pe care bucureștenii îl sesizează ușor. Cu un zâmbet larg, omul îți dă o lecție de viață simplă: locul fiecăruia dintre noi e acolo unde se simte bine și împlinit, indiferent de rasă, culoarea pielii sau religia primită acasă.
SONER KOSE: „Eu simt că m-am născut aici, iar Sibiul este orașul meu. Chiar orașul meu preferat, pentru că, dacă merg în alt oraș, abia aștept să mă întorc la Sibiu!“
Îndrăgostit de Sibiu
Patrick Moleins
Patrick Moleins, directorul general al uneia dintre cele mai mari fabrici din Zona Industrială Vest, NTN SNR Rulmenți, a venit la Sibiu în octombrie 2013, semnând un contract pentru trei ani, însă și astăzi îl regăsim tot aici. Deși a avut oferte mai bune și șansa de a se reîntoarce acasă, Sibiul e locul unde nu se plicitisește niciodată. Iubește teatrul, spectacolele de stradă, viața cetății, istoria, clădirile, mâncarea tradițională românească, ospitalitatea și simplitatea oamenilor de aici și, în egală măsură, baschetul. Are în telefonul personal sute de poze cu spectacolele unde a fost sau curțile interioare ale orașului. De câte ori în cale îi apare un grup de turiști francezi, se oprește pentru a le indica unde sunt comorile Sibiului. Fiecare sâmbătă îl aduce la cumpărături în piața volantă de la Sala Transilvania. Adoră cozonacii, smântâna și iaurtul de casă, dar și brânza de burduf.
Tot sâmbăta este dedicată baschetului. Chiar dacă a fost pe terenul de fotbal pentru mai bine de 30 de ani, CSU rămâne echipa sa de suflet. În tricou galben, e mereu în galerie, unde cântă și se bucură pentru fiecare coș marcat. „Acolo nu e doar baschet, e o familie și foarte mulți prieteni. Niciodată un am văzut o galerie atât de frumoasă precum cea de la CSU Sibiu“, mărturisește Patrick.
CSU Sibiu este echipa de suflet a lui Patrick Moleins
Atunci când deschide televizorul, nu mai caută deloc posturile franțuzești. Urmărește doar ceea ce se întâmplă în viața cotidiană românească, devenind de-a lungul anilor un fin observator și un bun cunoscător al vieții politice și de afaceri. Nu se consideră specialist, însă are păreri pertinente și soluții viabile crizei personalului sau celei de pe scena politică.
La fel de mândru și fericit ca în viața de familie activează și în afaceri. Compania pe care o conduce i-a fost o bună scenă a succesului. Cu zeci de provocări face față excelent. Numărul angajaților a ajuns de la câteva sute, în 2013, la peste o mie. La fel s-a întâmplat și cu cifra de afaceri și profitul fabricii pe care o conduce. Secretul îl vede în stilul personal de management și politicile pe care le practică. Conștient că procesul de comunicare e esențial, peste 50 la sută din timp și-l petrece în rândul angajaților, de cele mai multe ori la banda de producție. Le cunoaște numele și problemele fiecăruia și le oferă câte un sfat, mândru că va lăsa în urmă un stil de management modern, în care șefii sunt parte a echipei, nu izolați în birouri.
Patrick Moleins vorbește perfect limba română și e capabil să recunoască cele mai fine glume sau zicale neaoșe. Mărturisește că a învățat cu plăcere și nu i-a fost niciodată greu. Ca un adevărat sibian, pleacă în concedii în fiecare colț al României unde își propune să mai descopere câte ceva nou.
Patrick Moleins la Maratonul Internațional Sibiu
Muzica simfonică face casă bună cu Sibiul
Săptămănă de săptămână, îl regăsești în spatele unui violoncel, pe scena Filarmonicii de Stat Sibiu. Poți să-i simți oricând liniștea și fericirea, dar și vibrația muzicii pe care o interpretează cu atâta măiestrie. E exotic, atipic și extrem de interesant, provocându-te să te întrebi ce caută cu adevărat în România.
Makcim Fernandez-Samodaiev
Născut în fosta URSS, Makcim Fernandez-Samodaiev își petrece copilăria în Cuba, reușind astfel să combine ușor cultura slavă cu cea latină. Și-a început educația muzicală la Școala de Arte din Havana, prima sa apariție pe scenă având loc la vârsta de 8 ani. A studiat violoncelul în Rusia, Mexic, Elveția și Belgia, continuându-și studiile la Consevatorul Regal din Antwerp. Tot acolo s-a întâlnit și cu o frumoasă și talentată româncă, de care bineînțeles că s-a îndrăgostit și a luat-o de soție. Așa a luat naștere o nouă familie și o nouă formație, intitulată Spirale Piano Trio.
Chiar dacă a avut lumea la picioare și a locuit în multe colțuri ale hărții, Makcim mărturisește că Sibiul îi îndeplinește toate cererile în materie de orice și, clar, nu l-ar schimba pentru București, locul de naștere al soției, Belgia sau Mexic. Crede cu tărie că libertatea, societatea multiculturală, precum și viața culturală din Sibiu îi permit să se dezvolte și să evolueze, atât lui, cât și frumoasei sale familia. Makcim se declară iremediabil îndrăgostit de papanașii cu smântână și dulceață, de ciorba de burtă și parcurile și verdeața orașului. Se consideră sută la sută sibian și crede că acest oraș arată altfel datorită deschiderii, ospitalității, vieții culturale intense și apetitului sibienilor pentru altceva.
ULBS, magnet pentru studenții străini
Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu este deja de mulți ani poarta de intrare a tinerilor străini în fantasticul Sibiu. Dacă, în urmă cu doar câțiva ani, numărul studenților din China, Egipt, Indonezia, Cambogia sau Brazilia era de ordinul zecilor, astăzi ajunge la câteva sute. Și asta deoarece ULBS a dezvoltat de-a lungul timpului 160 de parteneriate bilaterale cu instituții de același gen, precum și rețele universitare concretizate în Institutul Confucius și colaborarea cu America Latină.
Și cei de la Universitate un se opresc aici. Iulia Gîță, din partea Departamentului de Relații Internaționale al ULBS, ne-a confirmat că strategia de internaționalizare este deja bine pusă la punct și prevede creșterea vizibilității Universității sibiene, atât la nivel local, cât și internațional, creșterea finanțării pentru mobilități, precum și diversificarea programelor educaționale și de cercetare.
Studenții intervievați spun că experiențele trăite aici i-au convins că Sibiul este minunat. Zâmbetele, emoțiile și bucuria lor dovedesc clar că aici au găsit altceva decât erau obișnuiți și, mai mult, așteptările le-au fost depășite. Ei mărturisesc că încă de la începutul călătoriei românești au fost marcați de generozitatea, bunătatea și amabilitatea colegilor, profesorilor sau îndrumătorilor de studiu. Una dintre activitățile la care ei participă cu drag este concursul de încondeiat ouă organizat în căminele studențești în fiecare an. „Este o experiență foarte plăcută, pentru că ne ajută să descoperim tradițiile și cultura românilor, acesta fiind unul din obiectivele programelor Erasmus”, a spus Yassmen Elmasry, venită din Cairo la ULBS.
Viorica MAIER
