Cusături tradiționale românești, precum „steaua nordului”, „vârtelnița”, „coarnele berbecului”, „colții de lup” sau „pieptarul platoșă” sunt reproduse, după modelul caietelor de schițe folosite în vechime, într-o inedită cărticică realizată exclusiv din hârtie reciclată, de către o tânără iubitoare de tradiții din Țara Făgărașului, din dorința de a salva astfel măcar o parte din simbolurile culturii populare.
Caiețelul, așa cum îi place Alinei Zară Prunean — autoarea lui — să-i spună, a fost intitulat „Schițe de modele și povești” și grupează 14 povestioare inspirate de legende locale, însoțite de schițe ale unor modele de bază, cusute, țesute sau brodate, specifice satului Mândra, situat în zona de confluență dintre Munții Făgărașului și Olt.
„E un fel de caiet de schițe, cum aveau bunicile noastre, dar mai îngrijit și mai adaptat la vremurile noastre. Mi-am dorit să semene, grafic, cu un caiet de schițe vechi. Am folosit trei tipuri de hârtie reciclată: coperta e un carton special, poveștile sunt scrise pe un tip de hârtie și schițele pe alt tip de carton, pentru că bunica mea avea toate schițele și modelele scrise pe niște cartoane. Cumpăra ață pentru urzit, ața era între niște cartoane, iar ea folosea cartoanele pentru a face schițele. Am reprodus și mâzgăliturile pe care le făcea bunica pe marginea schițelor. Caietul include o serie de schițe ale motivelor de bază care se întâlnesc în cultura populară românească. Ele sunt multe la noi, dar eu le-am punctat pe cele pe care le-am întâlnit în comunitatea noastră, în satul Mândra. Am făcut o cercetare exclusiv pe comunitatea respectivă”, a declarat, pentru AGERPRES, Alina Zară.
Printre semnele reproduse în cărticică se numără: bujorul cu „frunza de trifoi”; „steaua nordului” — semnul ciobanilor și navigatorilor; „vârtelnița” — motorul care învârte lumea, semn ce a inspirat și svastica hitleristă sau „pieptarul platoșă” — un model cu care orice bărbat ar putea pleca la război.
„Avem semne universale, precum „steaua nordului”, o stea întâlnită la foarte multe culturi și civilizații, dar există o legătură. Ea era specifică comunităților de ciobani și celor de navigatori, care se ghidau după ea. Legenda satului este că el s-ar fi născut în jurul unei comunități de ciobani. În orice gospodărie, în orice ladă de zestre, găsești steaua nordului. Plecând de aici, am încercat să găsesc motivele și să le leg de povestioare. Fiecare schiță are o poveste din comunitate. Poveștile le-am scris eu, nu sunt legende ale satului, dar provin din „frânturi” locale, pe care le-am pus cap la cap. (…) Am mai descoperit simbolul vârtelniței — motorul lumii, unul universal, foarte puternic, pe care Hitler l-a întors și l-a făcut svastică. Acest simbol era cusut pe hainele preților, dascălilor și ale „domnilor”. E motorul lumii, practic. Lumea se învârtea într-o direcție, iar Hitler a spus ‘ia să se învârtă cum vreau eu’ și a întors vârtelnița”, afirmă autoarea cărții.
Editată pentru prima dată în 250 de exemplare, cărticica este distribuită doar acelora pe care autoarea i-a cunoscut personal, pentru că, la final, fiecare exemplar este personalizat cu o poveste dedicată celui în mâinile căruia va ajunge.
„Atât mi-e de dragă cărticica, încât am vrut să știu la cine se duce fiecare exemplar. Am scos pentru început 250 de exemplare. Pe fiecare scriu pentru cine este, personalizat, și la final este o poveste scrisă special pentru fiecare om care primește cartea. Mă inspiră omul respectiv. Cărticica mai are câteva pagini goale. Omul poate să-și scrie poveștile din comunitatea lui și să-și facă schițele proprii”, a adăugat Alina Zară.
(AGERPRES)
