În articolul anterior am prezentat primele trei tipuri de abuz în cuplu: fizic, verbal și sexual, urmând ca în acest număr să vedem mai pe larg cum putem identifica celelalte trei tipuri: abuzul financiar, cel social și cel emoțional.
Oana Vasiu – psiholog clinician, master în psihoterapie analitică
După cum am mai precizat, oricare dintre parteneri poate fi agresor sau victimă, iar abuzul se poate manifesta la nivel comportamental, verbal sau atitudinal, incluzând amenințări, izolare sau intimidare, reflectându-se direct asupra partenerei/partenerului, persoanelor dragi, copiilor sau animalelor de companie.
Abuzul financiar: deși nu este o formă foarte clar observată și înțeleasă, controlul financiar este una dintre cele mai puternice metode de a menține o persoană prinsă într-o relație nesănătoasă. Victimele sunt foarte preocupate și concentrate pe încercarea de a câștiga bani pentru sine și copii, astfel că nu mai au suficiente resurse pentru a ieși din relație. În plus, insecuritatea financiară este unul dintre principalele motive pentru care femeile se întorc la un partener abuziv.
Manifestarea abuzului financiar diferă de la o situație la alta, dar în general se referă la contextul în care unul dintre parteneri controlează toți banii, celălalt fiind condiționat și verificat când cheltuiește bani. Abuzatorul verifică și controlează banii victimei, toate conturile și toate veniturile, victima având acces redus la bani. Sau abuzatorul nu permite victimei să muncească, pentru ca acesta să dețină controlul cât mai mult asupra sa și pentru a o face cât mai dependentă de el. Toate cumpărăturile victimei trebuie să fie aprobate de abuzator, orice cheltuială neaprobată fiind făcută cu frică de către victimă, pentru că poate declanșa o altă formă de abuz din partea celuilalt. Unii abuzatori folosesc tehnici mai subtile de manipulare, în timp ce alții sunt mai deschiși, direcți și folosesc intimidarea pentru a obține control asupra victimei. Victima ajunge să se simtă inadecvată și nesigură pe propriile sale capacități de auto-îngrijire, uneori fiind nevoită să trăiască fără mâncare sau alte necesități.
Abuzul social: se referă la contextul în care unul dintre parteneri controlează relațiile și activitățile sociale ale celuilalt, fie că se referă la relațiile, cu prietenii, cu familia, sau chiar la relațiile profesionale. În contexte sociale, abuzatorul își umilește constant partenerul/partenera, fie folosind cuvinte jignitoare, amenințări, bârfe, intimidări, fie având un comportament cu scopul de a provoca furie sau alte emoții negative în fața celorlalți, prin atingeri, săruturi, sau alte acte fizice respinse de victimă. Abuzatorul are un comportament lipsit de respect față de victimă în contextele sociale, dezvăluind secrete ale acesteia sau situații jenante, pornește bârfe sau zvonuri și încurajează alți prieteni care sunt abuzivi. Activitățile sociale sunt mult îngrădite și controlate, ieșirile cu prietenii sunt reduse și încărcate de emoții negative, de învinovățire a victimei, de amenințări etc., prietenii sau membrii familiei victimei sunt bârfiți și criticați de abuzator în mod constant, relațiile profesionale sunt controlate continuu și tratate cu suspiciune. Victima poate ajunge să evite relațiile sociale, izolându-se, din cauza umilințelor resimțite în contextul întâlnirilor cu familia/prietenii, sau a repercusiunilor din interiorul relației intime.
Această formă de abuz este dificil de depistat și negată de abuzator, deoarece deseori cei din jur îl pot găsi amuzant pe acesta, fără a percepe sentimentele negative provocate victimei, sau pot considera că victima a decis din motive proprii să nu mai participe la evenimente sociale. Victimei îi este greu să părăsească o astfel de relație, deoarece abuzatorul deseori ajunge să o alieneze de familie și prieteni suportivi, îi creează o imagine socială negativă și ajunge să îi distrugă relațiile de muncă. Din aceste motive, victima ar fi nevoită să își construiască noi relații de prietenie, să înceapă munca într-un context complet nou, astfel încât noile relații să nu fie influențate de imaginea negativă creată de abuzator.
Oana VASIU
psiholog clinician, master în psihoterapie analitică
