Evoluția bunăstării sociale face ca relația participare – sărăcie să fie importantă, inclusiv în stabilirea unor politici de redistribuire a veniturilor specifice finanțelor publice. Pentru identificarea relației dintre cele două variabile, am analizat pe un eșantion de unități administrativ teritoriale ponderea și dinamica ponderii populației sărace, comparativ cu dinamica gradului de participare la vot între două alegeri.
Pe baza datelor extrase din portaluri publice, am utilizat o analiză grafică tridimensională, respectiv o reprezentare a evoluției gradului de participare la vot față de valoarea și evoluția ponderii beneficiarilor de ajutor social în aceleași perioade. Studiul confirmă, similar modelelor existente în alte state, că și în România participarea scade odată cu scăderea venitului, dar că există un punct de la care participarea încetează să scadă, creând un „etaj” de participare.
Oamenii sunt confruntați cu „alegerea” care are la bază utilitatea economică marginală. Alegerea de a participa sau nu la vot poate fi influențată de evoluția marginală a încrederii că un scrutin electoral le poate schimba în bine viața. Nu mă refer în nici un caz aici la partide politice, ci la acea intenție ca o persoană să participe la vot, indiferent ce opțiuni politice ar avea.
Alegerea este influențată, pe lângă această evoluție a percepției, și de alte variabile, precum siguranța votului (în cazul unor epidemii, de exemplu) sau de gradul de sărăcie.
Participarea, inclusiv cea de la vot, se măsoară prin natura relațiilor oamenilor cu societatea și implicarea acestora, inclusiv în alegeri.
Pe de altă parte, societatea impune așteptări ale oamenilor în ceea ce privește normele, ca de exemplu ceea ce ar trebui să posede și ce ar trebui să facă. Astfel, multe dintre așteptările societății impun, de exemplu, ca indivizii și familiile să cheltuiască bani. Ne place sau nu, am devenit o societate de consum în care oamenii de multe ori sunt evaluați în funcție de venitul pe care îl au, de modul în care îl cheltuiesc și de ceea ce fac cu timpul lor.
Percepția oamenilor despre venituri, care afectează participarea, nu poate ocoli aceste norme. Este vorba de percepția că pot schimba lucrurile în bine pentru ei sau, dimpotrivă, acea decepționare colectivă. Această percepţie este grefată de un nivel al bunăstării/sărăciei și al dinamicii acestora.
Crearea emoției publice, desigur, e importantă și specifică fiecărei campanii electorale, dar starea de sărăcie este un indicator care are un caracter continuu, mai puțin specific.
În lucrarea „Poverty in the United Kingdom” (1979)[1], Peter Townsend a constatat că, oamenii aflați în sărăcie nu sunt capabili să se angajeze pe deplin în societate; experimentează lipsuri materiale, socializează mai puțin și au mai puțină încredere decât persoanele cu resurse mai mari.
Cu toate acestea, în timp ce participarea scade odată cu scăderea venitului, autorul afirmă că există un punct în distribuția veniturilor la care participarea încetează să scadă, creând un „etaj” de participare.
De aceea, în prezentul studiu mi-am propus să verific această teză pentru societatea românească, luând în considerare datele de la alegerile europarlamentare din anul 2019 și alegerile locale din anul 2020.
Am utilizat în studiu elemente de analiza marginală pentru indicatori definiți și am utilizat o analiză grafică tridimensională între următoarele elemente specifice unei comunități:
– dinamica gradului de participare la vot (pondere votanți, alegeri locale/alegeri europarlamentare);
– gradul de sărăcie al unei comunități (ponderea populației sărace în total);
– dinamica gradului de sărăcie între cele două alegeri (pondere sărăcie în perioada de dinaintea alegerilor locale/ponderea sărăciei de dinaintea alegerilor europarlamentare).
Baza de date utilizată
În studiu am analizat datele de la procesele electorale din anul 2020 (alegeri locale – date privind votul pentru consiliile județene ) și anul 2019 (alegeri europarlamenatre ). În studiu au fost analizate date pentru un eșantion de 2.474 de unități administrativ teritoriale din 36 de județe.
| Pentru fiecare Unitate Administrativ Teritorială am extras datele de pe site-ul Autorității Electorale Permanente (https://prezenta.roaep.ro/) și de pe portalurile web ale agențiilor județene pentru plăți și inspecție socială.
După extragerea valorilor pentru fiecare comună privind numărul de alegători din listele permanente (a1), al alegătorilor care s-au prezentat la urne din listele permanente (b1) și al numărului de beneficiari de ajutor social, am creat și următorii indicatori derivați. · raport asistați = 2020/2019 – raportul dintre numărul de beneficiari de ajutor social din luna august 2020 față de luna mai 2019. · grad participare 2020 / 2019 b1/ a1 – indicator care reprezintă raportul dintre alegătorii din listele permanente care sau prezentat la urne la alegerile din anul 2020 / 2019. · raport grad participare – indicator definit de autori ca raport dintre cele două grade de participare din cei doi ani. · pondere săraci în votanți / grad participare 2019 – indicator definit de autori ca raport între ponderea beneficiarilor de ajutor social în total votanți. |
Pentru a determina care a fost influența gradului de sărăcie față de participarea la vot, am reprezentat grafic în același sistem de coordonate, datele, astfel:
- pe axele OX și OY am reprezentat variabilele de input respectiv, gradul de sărăcie (pondere sărăciei în total votanți în anul 2019) şi dinamica gradului de sărăcie (raport asistați 2020 / asistați 2019) între cele două perioade, iar pe axa OZ este reprezentată variabila explicată aferentă dinamicii participării la vot (raportul gradelor de participare la vot).
Se observă, din cele trei imagini, că creșterea numărului de asistați ca raport între 1.5 și 3 presupune o scădere a gradului de participare, ceea ce confirmă că, până la un nivel, creșterea gradului de sărăcie scade participarea. Acest lucru se manifestă mai pronunțat, în special, la populațiile cu un grad de sărăcie peste un anumit nivel.
La creșteri mari ale nivelului sărăciei (peste 3) observăm că implicarea crește masiv, mai ales la nivele ridicate al sărăciei.
Studiul confirmă că și în România se certifică concluziile studiului lui Peter Townsend care a observat că participarea scade la venituri reduse, până când atinge un nivel sub care, în general, nu continuă să scadă.
Concluzii
Gradul de sărăcie influențează participarea la vot pe două paliere. Până la un anumit nivel, odată cu creșterea sărăciei, gradul de participare la vot scade, dar după depășirea unui anumit prag, sărăcirea populației poate produce o creștere a participării, mai ales la niveluri de sărăcie deja reduse.
Acest fenomen poate fi important în proiectarea strategiilor privind campaniile electorale, dar și în proiectarea unor politici specifice de transferuri specifice finanțelor publice.
Răzvan VINTILESCU BELCIUG
