Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) solicită modificarea legii partidelor politice, după ce mai multe investigații a dezvăluit modul netransparent în care partidele folosesc banii.
Proiectul de lege întocmit de AEP va fi pus în dezbatere publică și, pentru a deveni lege, el va trebui adoptat în Parlament. Propunerile AEP pot suferi modificări pe traseul legislativ, scrie Europa Liberă.
Printre alte modificări, proiectul pus în dezbatere de AEP prevede schimbări în privința modului în care partidele politice pot încheia contracte de publicitate și propagandă. AEP propune, în proiectul pus în dezbatere, un model de calcul al banilor pe care îi va primi fiecare partid. Suma nu mai este denumită „subvenție” conform noului proiect de lege.
Limite pentru cheltuielile cu publicitatea și personalul
Legea prevede limite pentru diferitele tipuri de cheltuieli. Astfel, pentru publicitate, partidele vor putea cheltui un maxim de 30% din banii primiți de la bugetul de stat. 30% este suma maximă pe care o pot folosi partidele și pentru plata personalului.
Noua lege ar urma să aibă și un articol care va obliga partidele politice să depună rapoarte semestriale privind finanțarea publicității politice, potrivit unui model de raportare stabilit de autoritate.
Aceste rapoarte ar urma să cuprindă „toate informaţiile privind cheltuielile efectuate pentru publicitate politică, precum și persoanele fizice și juridice implicate în finanţarea, pregătirea, amplasarea şi distribuţia de publicitate politică”.
Publicitatea politică va trebui semnalizată
Mai mult, AEP definește „cheltuielile pentru publicitate politică” ca fiind cele „de orice natură pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea sau difuzarea, prin orice mijloace a mesajelor partidelor politice sau ale oricăror altor persoane fizice sau juridice care le reprezintă, acționează în numele acestora sau promovează obiectivele politice ale acestora, indiferent de mediul de difuzare utilizat.”
Tot în acel document se lasă o portiță de scăpare prin care se arată că „aceste cheltuieli nu includ cheltuielile pentru plata serviciilor auxiliare pregătirii, plasării, promovării, publicării sau difuzării publicității politice.”
Un alt element important este că este obligatorie marcarea distinctă a publicității politice în condițiile stabilite prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente, scrie Monitorul de Cluj.
„Marcarea publicității politice va ține cont de mediul de difuzare utilizat și va indica și persoana ce o finanțează, acolo unde este cazul.”
10 mil. euro, „pompați” de PSD și PNL în presă, în 2022
PSD și PNL „au aruncat” în piață peste 10 milioane de euro pentru presă și propagandă, în primele șapte luni din 2022, relevă o investigație publicată de Cristian Andrei pe Europa Liberă. Banii provin de la bugetul de stat și au fost cheltuiți pe articole pozitive. Conducerile ambelor formațiuni refuză, în mod oficial, să dezvăluie spre ce site-uri se duc banii publici.
Site-urile antena3.ro, digi24.ro, realitateaplus.ro sau rtv.ro se numără printre cele care au încasat bani publici de la PNL sau PSD, se arată în investigație. Plățile s-au făcut, uneori, prin intermediul unor agenții, iar contractele sunt confidențiale.
Conform datelor prezentate de Europa Liberă, sumele au crescut de la an la an, iar fenomenul devine unul periculos pentru democrație, avertizează experții. Publicul nu este informat dacă citește o știre plătită de partid sau un produs jurnalistic.
Septimius Pârvu, expert în bună guvernare și procese electorale de la Expert Forum, a arătat în luna iunie, în cadrul conferinței de lansare a raportului de analiză a finanțării partidelor politice pentru anul 2021, că sumele cheltuite de partide pe propagandă și presă sunt din ce în ce mai mari și sunt de natură să afecteze independența jurnalismului din România.
Mai mult, în prezent, partidele nu sunt obligate să facă publice aceste contracte de publicitate, acționând netransparent când vine vorba de articolele plătite din presă în afara perioadei electorale. Expert Forum recomandă ca această practică să înceteze, iar articolele de presă realizate în cadrul unor contracte plătite să fie semnalate ca publicitate politică.
