Înainte de începerea noii sesiuni parlamentare, deputatul Raluca Turcan, președintele PNL Sibiu a prezentat, într-o conferință de presă, un set de trei inițiative legislative cu beneficii directe pentru oameni, sprijin concret pentru angajatori și măsuri pentru dezvoltarea economiei naționale.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
„Aceste inițiative vizează domenii esențiale – de la siguranța pensiilor și accesul mai bun la servicii medicale, până la sprijinul acordat persoanelor cu dizabilități și familiilor acestora.
România traversează o etapă de reașezare profundă. Este o perioadă cu provocări, dar și cu oportunități uriașe. Veștile bune vor veni, însă doar dacă ne facem lecțiile de stabilitate fiscală acum. O economie stabilizată înseamnă creșterea nivelului de trai și dezvoltare durabilă pentru toți cetățenii”, spune Raluca Turcan
Prima inițiativă presupune sprijin psihologic gratuit pentru părinții copiilor cu dizabilități – o necesitate reală, nu un privilegiu
Familiile care cresc copii cu dizabilități trăiesc zilnic sub o presiune emoțională, socială și logistică uriașă. În lupta continuă pentru sănătatea și bunăstarea copiilor lor, părinții ajung adesea să se confrunte cu anxietate, depresie, epuizare emoțională sau chiar burnout parental. În lipsa unui sprijin psihologic adecvat, aceste stări afectează nu doar sănătatea părinților, ci și capacitatea lor de a oferi îngrijire de calitate copiilor.
Pornind de la această realitate, proiectul de lege propune sesiuni de consiliere psihologică gratuită pentru părinții și tutorii copiilor cu dizabilități, prin decontarea integrală a serviciilor din fondurile asigurărilor sociale de sănătate.
Datele oficiale arată clar dimensiunea problemei: 87.054 de copii cu dizabilități sunt înregistrați în evidențele Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (date ANPDCA, 31 martie 2025); 54.427 dintre aceștia au grad de handicap grav, necesitând îngrijire permanentă și sprijin specializat; Restul copiilor sunt încadrați în grad mediu (18.759), accentuat (11.734) și ușor (2.134); Distribuția pe vârste arată că provocările afectează toate etapele copilăriei; 6.677 copii între 0–2 ani; 36.132 copii între 7–13 ani; 21.860 adolescenți între 14–17 ani
Aceste cifre nu sunt doar statistici – ele reprezintă zeci de mii de familii care trăiesc zilnic greutatea emoțională și logistică a dizabilității și care au nevoie de sprijin real.
Proiectul de lege prevede ca părinții și tutorii să poată beneficia de consiliere psihologică gratuită, accesibilă în: Ambulatorii de specialitate, Cabinete de psihologie clinică, Centre de sănătate mintală și Centre comunitare acreditate de CNAS
Această măsură susține sănătatea emoțională a părinților, oferindu-le resurse pentru a face față provocărilor zilnice; Creează un mediu mai stabil și mai afectuos pentru copil, prin părinți echilibrați și sprijiniți; Eeduce presiunea asupra sistemului de sănătate pe termen lung, prevenind afecțiuni psihice netratate și costuri asociate (concedii medicale prelungite, tratamente costisitoare, tulburări conexe).
Acesta nu este un ajutor simbolic, ci o investiție în sănătatea emoțională a familiilor și, implicit, în dezvoltarea copiilor cu dizabilități.
Cea de-a doua măsură presupune acccesibilizarea serviciilor sociale pentru persoanele cu dizabilități – un pas necesar către o societate incluzivă
În România trăiesc 942.889 de persoane cu dizabilități (4,32% din populație). Dintre acestea, 98,34% locuiesc în comunitate, alături de familie sau independent, și doar 1,66% sunt instituționalizate. Această realitate arată că persoanele cu dizabilități interacționează zilnic cu serviciile sociale, medicale, educaționale și administrative, iar accesibilitatea acestor servicii nu este un privilegiu, ci o condiție fundamentală pentru o viață normală și demnă.
Din păcate, barierele de comunicare și lipsa unor instrumente adaptate duc adesea la excluderea persoanelor cu dizabilități senzoriale, intelectuale, psihice sau de comunicare, care nu pot beneficia efectiv de drepturile lor. Mesajul transmis este, în esență: „Aveți drepturi, dar nu și mijloacele reale de a le exercita”.
Obiectivele proiectului de lege
Proiectul instituie obligații explicite pentru furnizorii de servicii sociale – publici sau privați – de a-și adapta comunicarea, informațiile, procedurile și instrumentele la diversitatea tipurilor de dizabilitate.
Măsuri concrete propuse:
• Accesibilizarea informațiilor și comunicării: materiale în Braille, formate audio și video subtitrat, interpretare în limbajul mimico-gestual, tehnologii de comunicare augmentativă și alternativă.
• Personal specializat: interpreți pentru limbajul semnelor, specialiști în comunicare augmentativă și alternativă, consilieri adaptativi care să faciliteze interacțiunea cu instituțiile.
• Adaptarea spațiilor și procedurilor: semnalizare prin pictograme, semnale tactile, sonore sau prin vibrații, precum și ghiduri simplificate cu suport vizual pentru înțelegerea regulilor și procedurilor.
Impactul măsurii
• Asigură participarea activă și egală a persoanelor cu dizabilități în viața comunității.
• Contribuie la construirea unei vieți independente și demne pentru fiecare persoană cu dizabilități.
• Demonstrează că România este o societate solidară, incluzivă și dreaptă.
Dacă aproape 98% dintre persoanele cu dizabilități trăiesc în comunitate, este vital ca serviciile destinate lor să fie adaptate. Fără aceste măsuri, rămânem cu o societate fragmentată, iar viața lor continuă să fie marginalizată. Prin acest proiect de lege, oferim nu doar instrumentele necesare, ci și respectul și recunoașterea deplină a drepturilor acestor oameni.
Cea de-a treia măsură se referă la stimularea Pilonului II de pensii prin contribuții suplimentare din partea angajatorilor
Acest proiect de lege propune un mecanism prin care angajatorii pot contribui suplimentar la Pilonul II, pe lângă contribuția obligatorie, în limita a 150 de euro/lună/angajat, sumă deductibilă fiscal. Scopul este dublu: creșterea pensiilor private ale angajaților și atragerea de resurse suplimentare pentru finanțarea economiei.
Deși planul inițial prevedea atingerea unei contribuții individuale de 6% din venitul brut, calendarul de creștere a fost blocat sau chiar inversat:
• 2009 și 2015 – creșterea a fost suspendată.
• 2017 – cota de 5,1% a fost redusă arbitrar la 3,75%.
• În prezent, contribuția obligatorie este de 4,75%.
Această stagnare afectează perspectivele de pensii ale românilor și capacitatea Pilonului II de a genera investiții în economia reală.
Proiectul creează cadrul legal prin care:
• Angajatorul poate contribui suplimentar la contul individual al fiecărui angajat din Pilonul II.
• Contribuția maximă: 150 euro/lună/angajat.
• Sumele sunt deductibile fiscal, fie din impozitul pe profit, fie din impozitul pe venitul microîntreprinderilor.
Beneficii pentru angajați
• Pensii private mai mari și mai sigure la vârsta pensionării.
• Fidelizare și motivare suplimentară prin implicarea directă a angajatorului în viitorul lor financiar.
Beneficii pentru angajatori
• Un instrument competitiv de retenție și atragere a forței de muncă.
• Avantaje fiscale clare și transparente.
• Consolidarea relației cu angajații prin implicare socială.
Impact economic
• Capital suplimentar pentru investiții: banii colectați sunt investiți în titluri de stat și economia reală, nu direcționați către consum imediat.
• Creșterea Pilonului II aduce stabilitate și finanțare pe termen lung pentru dezvoltarea României.
