Biblioteca ASTRA are începând din luna aprilie a acestui an, un nou director în persoana istoricului Răzvan Pop. La aproape 8 luni de la preluarea mandatului, Mesagerul de Sibiu a stat de vorbă cu noul director pentru a afla mai multe despre proiectele și planurile pe care le dorește implementate în Biblioteca ASTRA.
Rep.: Domnule Director, până a veni la Biblioteca ASTRA, erați Director la Oficiul Român pentru Drepturile de Autor. Cum ați luat deizia de candida la funcția de director al bibliotecii?
Răzvan Pop: „Sincer, pe primul loc a stat dorul de casă. Întotdeauna mă simt legat de Sibiu și am preferat să lucrez pentru comunitatea sibiană și în același timp activitatea de la oficiul ORDA era o activitate care nu era în specializarea mea, era prea bine așezată. Eu acolo am venit cu un program de educare care din păcate am văzut că a și fost, din păcate, anulat deja.
De aceea, în momentul în care am văzut că Biblioteca ASTRA are nevoie de un manager și am văzut că îndeplinesc standardele solicitate și am zis „De ce nu?”. Și iată-mă aici, cu concurs, cu plan de management cu tot.
Rep: Cum se împacă actuala funcție de ditrector al Bibliotecii ASTRA cu meseria dvs. de bază, cea de istoric?
R.P.: „Se împacă foarte bine. La un moment dat, mă și întreba cineva din București după ce concursul a fost câștigat și a fost anunțat public, deci urma doar să semnez actele, „Dar cum, te duci la o bibliotecă?” Acum, pe lângă faptul că nu se pune problema „la o bibliotecă” pentru că este o instituție foarte importantă, i-am explicat respectivului că Biblioteca ASTRA din Sibiu nu este „doar” o bibliotecă , are și un institut de cercetare are și un muzeu, acum are și un laborator de conservare restaurare la care lucrăm să îl dezvoltăm, are și o tipografie, și o editură, și un hub cultural, și spații de conferințe, și așa mai departe. Deci are mult mai multe elemente de activitate culturală. La care răspunsul a venit „păi tu nu te duci doar la bibliotecă”, și am răspuns „Ba da, mă duc la o bibliotecă, dar nu doar atât”.
Cercetare este foarte importantă în Biblioteca ASTRA iar munca de istoric se pliază perfect. Aici suntem foarte bine organizați și nu vorbesc de mine personal de data aceasta, ci vorbesc, în general, de colegii mei, care au articole, au proiecte, au publicații. Astăzi, de exemplu, trei colegi prezintă la o conferință la Universitate și așa mai departe. În general într-o bibliotecă consider că la ora aceasta trebuie să fie angajați oameni cu studii în domeniul larg al socio-umanelor, litere, cultură în general. Toți s-ar adapta liniștiți.
Rep: Cum ați găsit găsit instituția, mai ales că se știe că erau în acea perioadă și probleme financiare, și se punea chiar problema de concedieri?
R.P.: „Da, au fost. Eu am venit cu un plan de management prin care m-a interesat foarte mult să organizez activitatea bibliotecii în așa fel încât fiecare să înțeleagă ce are de făcut. Eu sunt un adept al externalizării, evident acolo unde se poate. Așa am și procedat, dar niciodată nu vom da afară bibliotecari, asta este exclus. Bibliotecarii nu pot fi externalizați, și nu este doar vorba de acest principiu, ci în general nu mi se pare corect ca dintr-o bibliotecă să începi cu concedieri de bibliotecari.
Când am regândit organigrama, am gândit-o în așa fel încât avem azi patru paliere de administrare. Este Serviciul Administrativ care se ocupă de bunul mers al lucrurilor, este Serviciul de Cercetare de care v-am și menționat, care se ocupă de cercetarea în sine, nu doar din fondurile noastre care sunt spectaculoase și foarte bine puse la punct, dar în același timp colegii își dezvoltă propria cercetare.
Apoi avem Serviciul Bibliotecă. Acesta se ocupă strict de activitatea de bibliotecă, cu tot ce înseamnă aceasta de la primirea cărții până la împrumutul propriuzis, și avem un palier, cel de evenimente, care se ocupă de organizarea evenimente și așa mai departe. Acesta este de fapt cel mai dinamic palier pentru că aici ai nevoie și de propriile tale evenimente, evenimente pe care noi le organizăm, care în principiu trebuie să unească celelalte servicii și să scoată în evidență activitatea lor, dar în același timp să fim și gazde pentru că suntem un spațiu atractiv și asta am și reușit, consider eu, să dovedim în acest an, că putem fi un spațiu cum am spus atractiv pentru evenimente culturale locale și naționale. Asta mi-am dorit de la început: cultura să se întoarcă la Bibloteca ASTRA și cultura sibiană să își găsească o casă în Biblioteca ASTRA. Pornind de la acest lucru spun eu că ușor ușor activitatea s-a pus pe picioare și astăzi aș îndrăzni să spun că suntem o bibliotecă de top din România și ce mă bucură cel mai mult este că suntem pe o poziție culturală foarte importantă a României.
Rep.: Cum vedeți integrarea bibliotecii în comunitatea sibiană?
Aici este o problemă foarte serioasă. Dacă ne uităm la barometrii de cultură vedem că au scăzut tot mai mult cititorii de carte. A scăzut tot mai mult numărul celor care merg la bibliotecă și citesc. Sărind peste acest lucru, evident că până acum așa se spunea, concurența făcută de mediul online reduce foarte mult capacitatea de împrumut a unei biblioteci, televiziunea, activitățile media și proiectele media tot mai mult anulează cititul din biblioteci. Și atunci, vin și pun întrebarea, ce facem cu biblotecile, le închidem? Cred că asta ar fi o mare eroare. Și este momentul să spunem nu, le dezvoltăm, și le dezvoltăm în ce palier ? Online-ul este un serviciu foarte bun și un făgaș pe care noi putem să ne dezvoltăm activitatea, și o să explic la ce mă refer. Noi trebuie să mergem cu cartea cât mai mult către cititori, trebuie să mă duc cât mai mult în comunitățile locale, nu vă ascund că noi avem în jur de 15000 de abonați. Dacă comparăm cu toate instituțiile similare din Sibiu avem de departe cei mai mulți abonați. Dar este puțin, 15 000 de abonați dintr-o populație de peste 400 000 de locuitori câți are județul Sibiu, chiar scăzând anumite vârste tot ajungem la 300 000 de oameni. Am discutat cu colegii mei și la anul vom avea o serie de campanii prin care să atragem lumea la bibliotecă. Dar este foarte complicat să convingi un cetățean din, să zicem Copșa Mare, să vină până la Sibiu să își facă abonament și să împrumute cărți. Și atunci eu trebuie să îi ofer aceste servicii, la care noi lucrăm deja, on line. În sensul că eu azi ca și instituție pot să pun la dispoziție cărți care pot fi împrumutate cu talonul de împrumut, printr-un cloud care se instalează pe telefon, pot găsi catalogul online și eu pot de acasă să caut ce carte am nevoie și pot să o precomand la bibliotecă. Deasemenea am digitizat foarte multe periodice din Transilvania. Avem peste 40 de titluri uploadate și în continuare uploadăm astfel că un cititor sau un cercetător sau un ziarist poate intra să vadă un număr din Tribuna din 1940 să spunem, și se poate porni o cercetare. Plus o serie de cărți care sunt la rândul lor digitizate. Deci ușor-ușor am început să facem aest lucru, acum lucrăm și este un pas destul de complicat din punct de vedere tehnologic, la posibilitatea ca de acasă să poți să îți faci abonament prin telefon sau prin internet la bibliotecă și noi putem să îți trimitem sau să primești pe telefon un card de abonament. Și atunci, ușor-ușor va deveni tot mai simplu să te apropii de bibliotecă, lucrăm și la o aplicație pentru că din păcate suntem singura instituție de cultură din Sibiu care nu are un App pentru telefoane, Atunci informația va veni altfel.
Anul acesta am lucrat foarte mult ca să avem o agendă. Din momentul în care avem o agendă, de la anul știm ce avem de făcut. Vrem să mergem cu agenda asta să o multiplicăm și în județ. Atunci vom putea să spunem: „Noi v-am oferit servicii, deja ține și de voi ca cititori să veniți către noi”. Anul acesta, am lucrat foarte mult cu copii din mediul rural. În sensul că i-am invitat și asta am transmis către toate școlile, i-am invitat către bibliotecă. Chiar ieri au fost aici copii din Cașolț. Au venit, au vizitat biblioteca, și-au făcut și abonamente, nu mă aștept ca mâine să revină pentru o carte, dar deja există un contact și ușor ușor ei vor putea deveni ambasadorii noștri în comunitatea lor.
Agenda pe care noi ne-am creat-o la nivel de instituție, de la anul vrem să o multiplicăm mergând spre mediul rural și nu numai, ci și în urbanul mic din județ. Am avut un proiect pe care îl consider o mare reușită, „ASTRA Adolescent”, în care am invitat personalități locale care au vorbit cu adolescenții despre problemele lor, iar de la anul acest proiect va avea și o componentă județeană. Adică vom merge cu personalități în diferite localități din Sibiu. Din păcate n-o să putem acoperi chiar tot județul. Aici există o problemă, pentru că în afară de Mediaș, Agnita, Avrig sau Săliște nu avem instituții de cultură puternice cu care să putem colabora, căci o colaborare culturală se face cel mai simplu printr-un muzeu, printr-o bibliotecă locală, printr-o altă entitate, un serviciu cultural. Atunci recunosc că mergem spre școli și licee și/sau direct către administrația locală, pentru că acolo este cel mai simplu.
Eu refuz să spun că nu mai sunt cititori și asta este, trebuie să găsim modalitățile să atingem acești 400 000 de posibili abonați ai Bibliotecii și dacă din aceștia, eu ajungând la ei, atingându-i cu o activitate, nu reușesc să fac decât 20 000 de abonamente, atunci asta este realitatea crudă a culturii locale. Dar eu mă îndoiesc de asta. Eu sunt sigur că putem practic dubla numărul de abonamente în anii următori.
Rep.: Cum colaborați cu mediul universitar din Sibiu, implicit cu Biblioteca Universitară?
Cred că acesta a fost primul parteneriat pe care l-am semnat. Am semnat un parteneriat general cu Universitatea „Lucian Blaga”, cu d-l. rector am avut și o discuție în cest sens. Imediat după aceea am avut o discuție și cu Academia Forțelor Terestre și am avut o discuție cu d-l. rector al acesteia, și astfel cele două universități au fost partenerizate. Eu vă spun sincer, că nu văd de ce să avem concurențe în municipiul Sibiu, și văzând că și Biblioteca Universitară are un nou manager, culmea, istoric și el, nu ne cunoșteam dinainte, am vorbit și vă pot spune că pregătim pentru anul următor câteva proiecte care să apară împreună și deja am avut și o discuție cu Biblioteca AFT și la fel dorim și cu ei să avem o serie de proiecte. Deci eu cred că este absolut esențial un parteneriat cu mediul universitar din Sibiu, pentru că ei ne oferă o bază de cercetare foarte importantă, ne oferă o bază de abonați foarte importantă și deasemenea putem crea un dialog cultural foarte puternic. Nu vă ascund că foarte mulți colaboratori de ai noștri sunt cadre universitare la cele două universități și având contact direct cu ei, normal că ambele instituții beneficiază de un aport cultural esențial.
Rep.: Cum stați cu fondul de carte nouă?
A fost o problemă și știți că a apărut în presă anul trecut informația că nu se mai cumpără carte. Noi în luna mai am și făcut primele achiziții de carte, de aproape 10 000 de lei, dar încercăm să ne ducem spre câteva sute de mii de lei transformați în cărți aduse la bibliotecă, și aici fac o paranteză, nu neapărat achiziționate direct ci și din donații. Am avut și acea donație importantă venită dinspre Departamentul pentru Relații Interetnice al Guvernului României care a reușit să adune și să coezioneze în jurul ei toate entitățile etniilor istorice din România și încă mai primim cărți de la ei. De acolo vom ajunge probabil la 15 000 de volume donate, la o valoare considerabilă, și este carte nouă. Pe lângă aceasta noi la fel intenționăm ca la final de an să mai cumpărăm carte, și vă reamintesc și insist că primim orice donație de carte, pentru că nici o carte nu se va arunca. Chiar dacă noi avem acea carte în 2, 3, 10 exemplare este evident că nu vom aduce încă un exemplar în bibliotecă, dar noi cu acele cărți facem trei lucruri foarte importante. Primul, dotăm cu carte anumite instituții din județul Sibiu, ca să vă dau un exemplu pregătim un proiect cu DGASPC Sibiu prin care vom duce cărți în orfelinate și creem colțuri de citit, doi, avem colțul de citit de la aeroport, lucrăm și cu alte instituții în acest sens, ne îndreptăm către sate, către mediul rural, unde deasemenea dorim să amenajăm colțuri de citit, și trei, către diaspora. Din păcate acum relația cu Ucraina este complicată, dar avem Republica Moldova. Avem deja pregătit un fond considerabil de cărți care în momentul în care ei ne invită îl putem duce către comunitățile partenere ale județului Sibiu din Republica Moldova.
Rep.: Cum vedeți Biblioteca Astra peste 5-10 ani?
R.: Eu mi-aș dori ca biblioteca să fie cea mai dinamică instituție de cultură pentru că are, juridic are această posibilitate, de a fi cea mai dinamică. Pentru că noi nu suntem legați de o colecție, nu suntem legați de un concert, nu suntem legați de o expoziție, noi le putem face pe toate și în același timp cartea în sine, cartea, documentul, fotografia, partitura, harta, tot ce avem în bazele noastre, în arhivele noastre, ne permit a ne dezvolta foarte bine. Ori interesul este ca acel fond istoric să ajungă la oameni și cartea normală să ajungă la oameni. Acest a ajunge la oameni nu înseamnă un simplu împrumut de carte, înseamnă mult mai mult. Înseamnă și evenimente, înseamnă lansări de carte, noi avem deja o linie dezvoltată care se numește „Cărțile Astrei” prin care atragem autori importanți să vină spre bibliotecă să își prezinte cărțile, nu doar local, ci și național, cred că de fapt biblioteca este un colț al dialogului și atunci când faci o construcție întâi trebuie să faci un studiu de fezabilitate, care înseamnă de fapt niște idei. Asta suntem noi. Suntem studiul de fezabilitate al culturii locale. De ce? Pentru că asta ne dorim să fim, să fim acel loc în care se discută și după aceea se pot dezvolta proiecte care nu trebuie neapărat să fie ale bibliotecii.
Rep: Vă mulțumim.
