Jumătate din populația urbană a României (50%) va fi afectată de valuri de căldură extreme, până în anul 2040, iar diferența maximă de temperatură dintre centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente, cauzată de efectul Insulei de Căldură Urbană (ICU) este cuprinsă între +3 și +8 grade, reiese din datele cuprinse în ediția a II-a a raportului „Starea Climei România 2025: Unde suntem și încotro mergem”, citat de Agerpres.
Foto: Arhivă
„Anul 2025 a confirmat ceea ce datele climatice indică de mai mulți ani: schimbările climatice nu mai sunt un scenariu de viitor, ci o realitate prezentă, cu efecte vizibile și tot mai frecvente. Episoadele de temperaturi extreme, perioadele prelungite de secetă, precipitațiile intense și fenomenele meteo neobișnuite au pus presiune pe ecosisteme, infrastructură și comunități, inclusiv în România. În acest context, 2025 a fost un an al contrastelor și al provocărilor, dar și al lecțiilor importante despre adaptare, reziliență și nevoia de acțiune informată”, susțin specialiștii platformei InfoClima România, într-un articol de specialitate, publicat la finele anului trecut.
În acest context, se face referire la punctele esențiale enunțate în cadrul raportului ‘Starea Climei România 2025’, din care reiese faptul că temperatura medie anuală înregistrată la niveș național, în 2024 față de perioada 1971 – 2000, este de +3,1 grade Celsius.
De asemenea, documentul dezvăluie că 41 de luni este durata celei mai lungi secete din istoria recentă a României, în perioada martie 2022 – iulie 2025, timp în care peste 1.000 de fenomene asociate furtunilor severe au fost raportate în 2024, printre care mai mult de 200 de cazuri cu grindină mare, peste 706 cu vânt intens sau aproape 200 cu precipitații extreme.
Potrivit sursei citate, intervalul 2035 – 2045 este deceniul în care e estimat a avea loc colapsul convecției curentului subpolar din Atlanticul de Nord (CSPG), care ar atrage după sine efecte în cascadă, climatice, dar și sociale Totodată, diferența maximă de temperatură raportată în centrul Bucureștiului și zonele rurale adiacente, cauzată de efectul ICU este cuprinsă între +3 și +8 grade Celsius.
Raportul de specialitate, publicat în octombrie 2025, subliniază că pentru fiecare euro produs, economia românească emite aproape 500 de grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media Uniunii Europene (UE). Astfel, ponderea combustibililor fosili în consumul de energie primară al României în 2023 (circa 250 TWh) se situa la 70%.
Datele centralizate în cercetare mai arată că 50.000 locuri de muncă ‘verzi’ sunt potențial estimate a se crea până în anul 2030, prin tranziția la economia circulară. În ceea ce privește pierderile economice provocate de cele peste o sută de dezastre climatice între ani 1900 și 2021 se ridică la valoarea de 17,2 miliarde de dolari.
Prognozele pentru următorii ani relevă faptul că, până în 2040, jumătate din populația urbană din România va fi afectată de valuri de căldură extreme, în timp ce circa două milioane de hectare de porumb și floarea-soarelui, însămânțate în primăvara anului 2024 au fost compromise.
Conform raportului, 70% dintre români ar fi dispuși să participe la proiecte comunitare de energie regenerabilă, dacă acestea ar fi disponibile local.
La nivel de alfabetizare științifică, indicele calculat pentru România este de 4,84, în comparație cu media UE, de 6,72.
„Creșterea temperaturilor medii, frecvența mai mare a valurilor de căldură, alternanța dintre perioade de secetă severă și episoade de precipitații intense, precum și impactul asupra resurselor de apă, agriculturii și sănătății populației evidențiază vulnerabilitatea crescută a teritoriului național în fața riscurilor climatice. Datele și analizele din 2025 arată clar că schimbările climatice nu mai pot fi tratate ca evenimente izolate, ci ca procese sistemice, cu efecte cumulative. În același timp, 2025 a subliniat importanța monitorizării științifice, a comunicării corecte a informațiilor climatice și a integrării acestora în politicile publice. Adaptarea la schimbările climatice, alături de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, devine o necesitate strategică pentru România, nu doar o opțiune. Lecțiile anului 2025 indică faptul că reziliența climatică depinde de cooperarea dintre cercetare, autorități și societate, precum și de transformarea informației climatice în decizii concrete și acțiuni pe termen lung”, notează experții InfoClima România.
Raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem și încotro mergem” reprezintă un efort coordonat al unei echipe formată din 22 de specialiști, cu scopul de a aduce în prim-plan cele mai relevante și actuale date despre schimbările climatice, evoluția fenomenului și proiecțiile de viitor
