Deputatul PNL Raluca Turcan susține că anul viitor reformele esențiale din sistemul asigurărilor sociale nu mai pot fi întârziate, iar bugetul pe 2023 asigură condițiile pentru a se realiza această reformă.
„Ne exprimăm speranța că reformele asumate prin PNRR, unele deja adoptate prin legi în Parlament, nu vor rămâne doar la stadiul de legi uitate și neimplementate. Cred că în anul 2023 reformele esențiale nu mai pot fi întârziate”, spune Turcan și explică în rezumat care sunt acestea.
Reforma salarizării – prin care ierarhia salarială să fie corectată, iar în sectorul public să se pună accent pe pregătire profesională, competență și performanță. Sunt principiile asumate oficial în memorandumul privind reforma în domeniul salarizării, dar și în Legea Bugetului de Stat.
Majorarea salariilor doar pentru unele categorii, nu pentru toți, a creat mari dezechilibre (profesor debutant vs necalificat din sectorul construcțiilor).
Discrepanțele mari de salarizare care s-au creat au determinat deja o migrația angajaților dintr-o instituție în alta, ceea ce nu este de dorit.
Reforma pensiilor – pensii bazate pe contributivitate, eliminarea inechităților și aducerea celor 6 categorii de pensii speciale cât mai aproape de principiul contributivității, prin negocieri dintre MMSS și beneficiari, fără a pune în pericol funcționarea unor domenii vitale ale sistemului public;
Asistență socială țintită către cei care au cu adevărat nevoie. Acest lucru nu se poate realiza decât prin identificarea corectă a beneficiarilor, alocarea de resurse, personal calificat și evident modernizarea cadrului normativ.
Creșterea gradului de integrare în societate a persoanelor cu dizabilități. S-au realizat progrese, însă, implementarea unor măsuri din anul 2026 arată o lipsă a asumării hotărâte de sprijinire a celor vulnerabili.
Continuarea măsurilor de stimulare a ocupării/muncii, în special în rândul tinerilor și a persoanelor trecute de 50 de ani;
Sprijinirea angajatorilor care sunt dispuși să investească în calificarea tinerilor, atât prin învățământ profesional-dual, cât și prin alte mecanisme.
„Așadar, sunt foarte multe lucruri de făcut în anul 2023, care pot să crească încrederea românilor în instituțiile statului român. Finanțarea pare să nu fie o problemă pentru implementarea niciunei măsuri. Însă, pentru ca bugetul să se reflecte în creșterea calității vieții și o execuție bugetară a ordonatorilor de credit trebuie să fie bună: să nu pierdem oportunitățile din fondurile europene, povara bugetară a cheltuielilor sociale să nu fie lăsată doar pe umerii autorităților locale, reformele să fie însoțite și de finanțare și implementate rapid, iar banii nerambursabili din PNRR să fie nu doar cheltuiți în integralitate, dar să aducă și modernizare în marile sisteme publice”, susține Turcan.
A treia mărire a pensiilor în ultimii trei ani
Un punct de pensie de 1.785 de lei, după a treia majorare din ultimii trei ani, și reforma sistemului ar trebui să garanteze României în 2024 un salariu minim brut pe țară garantat în plată, astfel încât ”stabilirea acestuia să nu mai depindă decât de evoluțiile obiective economice – inflația, productivitatea, dinamica economiei”, după cum spune Raluca Turcan.
„Punctul de pensie ajunge la valoarea de 1.785 lei începând cu data de 1 ianuarie 2023. Este a treia majorare a punctului de pensie în trei ani, după cea cu 14% în septembrie 2020 și 10% de la 1 ianuarie 2022.
Este de apreciat că prin Bugetul de Stat și Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se respectă actualizarea automată a ISR și a alocațiilor de stat pentru copii – mecanisme previzibile și sustenabile pentru majorarea veniturilor cu rata inflației.
Grație măsurilor economice corecte, care au fost adoptate în ultimii ani, încasările din contribuții de asigurări sociale au crescut și au permis o majorare cu 12,5% a punctului de pensie, dar și o diminuare a transferurilor de la BS la BASS (de la 11,7 mld. lei la 10,7 mld lei);
Eforturile pe care le-am făcut la Ministerul muncii în anul 2021 sunt răsplătite în anul 2023. Astfel, sunt prevăzute în buget sume importante din fonduri externe (cca. 206 milioane de lei prin PNRR) pentru investiții și reforme structurale: digitizarea dosarelor de pensii, digitalizarea tuturor instituțiilor din subordinea MMSS, centrele de zi pentru copii, persoane cu dizabilități și persoane vârstnice.
Ne exprimăm speranța că reformele asumate prin PNRR, unele deja adoptate prin legi în Parlament, nu vor rămâne doar la stadiul de legi uitate și neimplementate”, spune Turcan.
