Într-o conferință de presă desfășurată la sediul PNL Sibiu, deputatul Raluca Turcan, președintele PNL Sibiu, a declarat că eliminarea supraimpozitării ar însemna mai multă participare pe piața muncii, reducerea muncii la negru, creșterea încrederii între stat și mediul privat și predictibilitate fiscală.
sursa foto: Mesagerul de Sibiu
„Fac un apel către coaliția de guvernare să analizeze completarea pachetului de relansare economică cu o măsură care există deja în Parlament și care poate aduce un plus clar de echitate: eliminarea supraimpozitării contractelor de muncă part-time. Proiectul este depus de doi ani și necesită doar un vot.
Această supraimpozitare nu aparține actualului guvern, dar efectele ei sunt resimțite puternic și astăzi. După introducerea măsurii, costurile pentru angajatori au crescut cu peste 100%, iar taxele plătite au ajuns de 3–4 ori mai mari.
Zeci de mii de contracte part-time au dispărut – nu s-au transformat în full-time, ci au migrat spre economia gri, la negru sau șomaj.
În UE, aproape 17% dintre angajați lucrează part-time; în România, sub 3%.
Eliminarea supraimpozitării ar însemna mai multă participare pe piața muncii, reducerea muncii la negru, creșterea încrederii între stat și mediul privat și predictibilitate fiscală”, spune Turcan.
Raluca Turcan mai spuen că, „în aceeași logică a echității, cred că merită analizată și creșterea pragului de calcul pentru CASS de la 6 la 12 salarii minime pentru persoanele care obțin venituri din salarii sau pensii, dar și din chirii sau investiții.
Pragul actual este scăzut și duce la o povară fiscală cumulată de aproape 20% pentru venituri moderate, obținute legal.
În plus, generează evitarea declarării și ridică probleme de echitate pentru cei care contribuie deja la sistemul de sănătate din salarii sau pensii, fără beneficii suplimentare reale”, mai spune Turcan.
În aceeași conferință de presă , Turcan a recunoscut că, perioada recentă a fost, fără îndoială, una grea pentru economie, atât pentru oameni, cât și pentru mediul de afaceri. Deciziile de echilibrare bugetară au fost luate într-un context GRAV, cu presiuni majore asupra finanțelor publice. Este important să spunem clar ce ar fi însemnat intrarea în incapacitate de plată a statului:
- blocarea plății pensiilor și salariilor în sistemul public,
- paralizarea cheltuielilor în sănătate, educație, ordine publică și apărare,
- creșterea șomajului,
- Devalorizare leu și inflație
- blocarea fondurilor europene și oprirea investițiilor esențiale – drumuri, apă, canalizare, școli, spitale, aparatură medicală.
„De asemenea, ar fi devenit imposibilă contractarea de împrumuturi sau acestea s-ar fi realizat la dobânzi extrem de ridicate.
Prin măsurile adoptate de Guvern, toate aceste derapaje au fost evitate. S-a obținut stabilitate, început bun de ordine în finanțele publice și o direcționare mai eficientă a resurselor bugetare.
Trebuie spus onest și faptul că s-a ajuns în acest punct după ani de risipă, cheltuieli excesive, servicii supradimensionate și, în unele cazuri, chiar corupție. Evident, nu peste tot: au existat domenii subfinanțate și oameni care au lucrat corect și eficient. De aceea este nevoie de nuanță, dialog și înțelegere.
Următorul pas firesc este completarea acestei abordări responsabile cu măsuri care să susțină clar activitatea economică și munca, adică exact ceea ce produce venituri și dezvoltare.
Politicile economice trebuie să transmită nu doar rigoare, ci și încredere – încrederea că statul este un partener corect pentru cei care muncesc și investesc.
În acest sens, în cadrul Guvernului, PNL a propus în pachetul de relansare, pe bună dreptate, măsuri concrete pentru stimularea investițiilor în înaltă tehnologie, cercetare-dezvoltare, producție avansată și investiții mari cu valoare adăugată ridicată, care să crească competitivitatea economiei românești. Sunt măsuri strategice, orientate spre dezvoltarea viitoare.
În același timp, efortul din ultima perioadă a fost suportat de categorii largi de populație – de la persoane vulnerabile până la firme mici și mijlocii. Este legitim ca acești oameni să aștepte echitate, debirocratizare și sprijin real”, a conchis Turcan.
