Regiunile ţării unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Sibiu, Cluj, Timiş, Alba, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa.
Puterea de cumpărare a românilor a avut în 2017 cea mai mare rată de creştere din Europa, însă s-a menţinut – ca valoare nominală – la unul dintre cele mai joase niveluri, fiind de 4.556 de euro faţă de media europeană de 16.436 de euro, arată un studiu publicat ieri. „În 2017, fiecare cetăţean din ţărie UE analizate, a avut o putere medie de cumpărare de 16.436 de euro. Aceasta echivalează cu o creştere nominală de 1,9% faţă de anul precedent. România (+7,8%) a înregistrat cel mai mare avans în ceea ce priveşte puterea de cumpărare. Puterea scăzută de cumpărare pe cap de locuitor în cazul românilor (4.556 euro) demonstrează persistenţa decalajului mare între ţările Europei în ceea ce priveşte bunăstarea populaţiei”, arată autorii studiului.
Puterea de cumpărare măsurată corespunde cu venitul net disponibil al populaţiei, inclusiv subvenţiile guvernamentale – pensii, ajutor de şomaj şi alocaţii pentru copii, iar populaţia îşi foloseşte puterea de cumpărare pentru acoperirea cheltuielilor pentru alimentaţie, întreţinere, servicii, vacanţe, asigurări, pensii private şi achiziţii din zona de retail. „Chiar dacă este în creştere, puterea de cumpărare în România se află printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia-Herţegovina, Macedonia şi, parţial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare este mai ridicată faţă restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş şi Constanţa. Judeţele care au înregistrat un mic salt faţă de anul trecut şi au ajuns la nivelul judeţelor de mai sus în privinţa puterii de cumpărare sunt Arad, Hunedoara şi Mureş”, arată documentul.
Ţările din Uniunea Europeană au înregistrat în 2017 o creştere a cifrei de afaceri în retail de +1,8%. Datorită efectelor cursului de schimb valutar, Marea Britanie a suferit o scădere a cifrei de afaceri de -4,2% în euro. „Cehia (+9,8%) şi România (+9,3%) se numără printre statele campioane, cu rate de creştere de aproape două cifre şi inflaţie moderată. Graţie creşterii continue a veniturilor, ţările din estul Europei aflate în top în anii precedenţi, au condus din nou plutonul în acest an. GfK se aşteaptă la rate de creştere robuste şi în 2018 pentru România (+7,5%), Estonia (+6,8%), Cehia (+6,5%), Bulgaria (+5,3%) şi Ungaria (+6%) şi o creştere de 2,1% a afacerilor din retail în 2018, cu o rată uşor încetinită faţă de anul anterior”, spun iniţiatorii studiului.
Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail variază puternic în Europa: de la doar un sfert, până la aproape 50%, media statelor UE fiind de 30,5% în 2017, iar în cazul României cota a fost de 31,6%.
„Cu o rată a inflaţiei de 1,7% în 2017, naţiunile UE s-au apropiat încă o dată de prognoza Băncii Centrale Europene (BCE), care a anunţat ţinta de +2% pentru preţurile de consum. Consumatorii au fost nevoiţi să scoată mai mulţi bani din buzunare pentru aceleaşi produse în multe ţări din Europa de Est care s-au luptat cu deflaţia în anii precedenţi. GfK preconizează o creştere a preţurilor la nivelul UE de 1,9%”, se menţionează în raportul citat de Monitorul de Cluj. România a avut o inflaţie de 1,2% în 2017, sub media europeană, iar estimările pentru 2018 însă arată o rată a inflaţiei de 4,1% pentru anul curent, cel mai mare nivel prognozat în UE.
„Economia europeană se confruntă cu schimbări majore din cauza Brexit-ului, în plus faţă de diverse provocări economice şi politice. Incertitudinea cu privire la viitoarele condiţii comerciale cu SUA ridică probleme cu privire la impactul potenţial asupra exporturilor europene. Ca şi în anii precedenţi, soluţiile GfK de geomarketing explorează situaţia actuală şi o anticipează pe cea viitoare pentru piaţa de retail din Europa”, menţionează raportul.
