Lupta la baionetă pe care a declanșat-o PSD, cu sprijinul ALDE și UDMR, contra DNA, a neliniștit investitorii.
Se adaugă revoluțiile fiscale populiste, care au adâncit deficitele de cont curent și comercial, astfel că leul s-a decuplat de la parcursul pozitiv al celorlalte monede de la marginea zonei euro.
Conform datelor prezentate de BNR, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în 2017 un deficit de 6,46 miliarde euro, cu 85% mai mare decât nivelul înregistrat în anul precedent, iar deficitul comercial (FOB/CIF) a fost de 12,96 miliarde euro, mai mare cu 30% faţă de 2016.
Cursul monedei unice a urcat de la 4,6534 la 4,6572 lei, maxim al ultimelor patru săptămâni. Tranzacțiile s-au realizat în culoarul 4,653 – 4,66 lei iar cotațiile de la ora 14:00 erau de 4,658 – 4,661 lei.
Media dolarului american a scăzut de la 3,7919 la 3,7738 lei, după ce piața de la New York a închis ședința de luni pe verde, trend preluat și de bursele asiatice și europene. Cotațiile din piața valutară locală au coborât la 3,77 – 3,789 lei.
Moneda elvețiană se deprecia, la rândul ei, la 1,151 – 1,155 franci/euro, astfel că media a coborât de la 4,0447 la 4,0413 lei.
Ultimul sondaj realizat de CFA România în rândul membrilor săi indică o creștere a cursului euro. Valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de șase luni a sărit la 4,7168 lei iar pentru orizontul de 12 luni a urcat la 4,7643 lei.
Pe de altă parte, studiul CFA România indică o creștere a indicelui ROBOR la trei luni spre 3%, urmând ca inflaţia să urce în următoarele 12 luni la 3,7%.
Nivelul indicilor ROBOR a stagnat ieri, după creșterile din zilele precedente. Cel la trei luni s-a oprit la la 2,06% iar cel la șase luni la 2,36%.
Monedele din regiune se apreciau față de euro, cea poloneză la 4,166 – 4,178 zloți iar cea maghiară la 311,5 – 312 forinți.
Perechea euro/dolar urca la 1,2285 – 1,2356 dolari, odată cu reducerea aversiunii față de risc care a amplificat cererea de monedă americană.
Indicele compozit al bitcoin calculat de Bloomberg a scăzut la 8.460,77 dolari, după ce s-au înmulțit vocile care critică criptomonedele.
Jim Yong Kim, preşedintele Băncii Mondiale, le compara recent cu „schemele Ponzi”, iar autorităţile de reglementare ale Uniunii Europene avertizau că monedele virtuale sunt active „extrem de riscante” şi nepotrivite pentru investiţii.
Sunt folosite date și informații disponibile până la ora 14:00.
Radu GEORGESCU
