Regionalizarea a rămas în coadă de pește, dar edilii Sibiului și cei ai orașelor și comunelor din jurul său sunt hotătâți să demareze propriul proiect: Zona Metropolitană Sibiu, în fapt proiectul deceniului. Sibienii și cetățenii din localitățile care ar urma să facă parte din zona metropolitană ar trebui să aibă un nivel de trai mai ridicat, să se deplaseze mai rapid dintr-o localitate în alta și să beneficieze de un nivel de birocrație scăzut, ca urmare a modernizării serviciilor publice, în urma colaborării dintre reprezentanților primăriilor incluse în proiect.
Proiectul abia prinde contur pe hârtie, însă vom vedea cum vor decurge lucrurile în viitor. Deocamdată, singurul proiect concret care a prins în Regiunea Centru este Zona Metropolitană Brașov. Cert este că nu se atinge nimeni de autonomia locală, însă, din păcate, chiar și în zona metropolitană, finanțele vor fi controlate tot de la Centru, la fel ca și până acum. Zona metropolitană reprezintă, practic, o colaborare mai bună și mai strânsă între vecini.
Primarii din viitoarea Zonă Metropolitană Sibiu au semnat, în această săptămână, o declarație comună
Avrig: „Ne va aduce numai beneficii“
Primarul orașului Avrig, Adrian David, este de părere că Zona Metropolitană Sibiu este o inițiativă necesară, care ar putea deschide perspective interesante pentru dezvoltarea industrială și crearea de locuri de muncă pentru întreaga regiune, dar și în capitole precum transportul sau turismul. „La nivel de intenție, mi se pare foarte bună. Orice chestiune care implică o gândire la nivel global este benefică. Sunt convins că ne va aduce numai beneficii. În această fază, căutăm o echipă de lucru care să se ocupe de statut, sunt discuții legate de aria de întindere a acestei zone metropolitane, aspecte de genul acesta. Discuțiile sunt deschise. În principiu, vorbim despre unitățile administrativ-teritoriale situate pe o rază de 35 km în jurul municipiului Sibiu, dar nu este exclusă aderarea altora. Încă nu s-a discutat în detaliu. Suntem într-o etapă incipientă, urmează să stabilim ce facem concret. Conceptul de ansamblu este benefic. Atâta timp cât se vor face proiecte cu impact la nivel de județ, asta nu poate decât să ne ajute. Știu că o parte dintre primari au nelămuriri legate de o anumită știrbire a autonomiei teritoriale, dar nu cred că poate fi vorba de așa ceva. Structurile teritoriale nu se schimbă, administrarea va rămâne pe ceea ce avem. Există experiența asociațiilor de dezvoltare intercomunitară (ADI) pentru apă și deșeuri, iar zona metropolitană va fi tot un ADI, unde hotărârile se iau cu acordul fiecărei unități administrativ-teritoriale în parte. Vedem cum va decurge“, a opinat David.
Tălmaciu: „Nu se pierde nimic, doar se câștigă o colaborare“
Proiectul este privit cu ochi buni și de primarul orașului Tălmaciu, Nicolae Basarabă. „Deocamdată, suntem în faza de discuții, încă nu s-au punctat direcții de colaborare concrete. Totuși, eu sunt interesat de acest proiect. Cred că ar fi benefică și intrarea Tălmaciului în această zonă metropolitană; ea reprezintă o inițiativă care interesează toată zona apropiată municipiului Sibiu, mai ales că fiecare comunitate își păstrează autonomia locală și nu se pierde nimic, doar se câștigă o colaborare între municipiu, orașe și comune. La această primă întâlnire, nu s-au nominalizat efectiv proiecte, scopul întâlnirii a fost să ne punem de acord pentru a începe lucrul la statutul zonei metropolitane. În perioada următoare, vor mai fi câteva întâlniri, vor mai discuta juriștii noștri, apoi noi ne vom întâlni când se va convoca Adunarea Generală. Sper să se mai facă o serie de pași importanți până la sfârșitul acestui an“, afirmă Basarabă.
Sibiu: „Împreună vom fi mai puternici“
Polul urban Sibiu va duce „greul“, dar își va consolida și influența. „Ca primari, cunoaștem cu toții beneficiile creării unei zone metropolitane. A venit timpul să ne asociem pentru o dezvoltare coerentă a localităților din întreaga zonă. Împreună vom fi mai puternici, vom avea o voce care se va face auzită mai tare și aici mă refer la promovarea unor proiecte ample de dezvoltare”, susține Astrid Fodor, primarul municipiului Sibiu.
Șelimbăr: „Trebuie să ne păstrăm identitatea“
Primarul independent al Șelimbărului, Marius Grecu, a anunțat că comuna va fi un partener viabil pentru această inițiativă. „Nu doresc alipirea Șelimbărului de Sibiu. Nu cred că e în avantajul locuitorilor de aici. Dar cu zona metropolitană sunt de acord. În ideea în care să avem discuții la modul cel mai serios cu privire la avantajele și dezavantajele acestei zone pentru locuitorii comunei. Zona metropolitană o văd ca pe un proiect serios, care se poate desfășura în jurul municipiului Sibiu. Dar Șelimbărul trebuie să-și păstreze identitatea de autoritate publică locală. Vorbim de taxe și impozite, locuitorii comunei plătesc mai puțin de jumătate față de locuitorii Sibiului, pentru același tip de bunuri. De ce să renunțăm la asta? Totodată, eu cred că Șelimbărul merită o soartă mai bună decât orice cartier al Sibiului. Sună puțin egoist, dar sunt din Șelimbăr, trăiesc în Șelimbăr și vreau tot ce e mai bun pentru vecinii, prietenii, toți șelimbărenii mei“, mărturisește Grecu.
Sadu: „Asocierea creează premisele dezvoltării integrate“
Pe aceeași linie se află și primarul comunei Sadu, Valentin Ivan, care este și președintele Asociației Comunelor din România – filiala Sibiu. „Este un subiect foarte sensibil, dar benefic, pentru toate comunitățile care sunt cuprinse în acest areal de dezvoltare. Cel mai important lucru este să fie lămurite următoare aspecte: autoritățile care vor adera la zona metropolitană nu își vor pierde autonomia, nu se vor alinia la prevederile legale fiscale ale orașelor sau municipiilor – în cazul comunelor – și nu își vor pierde statutul de zonă rurală. Această asociere creează premisele dezvoltării integrate a arealului pe servicii publice de interes local, pune în valoare potențialul natural în vederea dezvoltării turismului, a dezvoltării economice și dă posibilitatea de a fi accesate fonduri europene pentru implementarea de proiecte integrate privind dezvoltarea și modernizarea infrastructurii. Ca și în cazul altor asocieri intercomunitare, este foarte important să se păstreze principiul autonomiei, al solidarității și al contributivității reale. Un alt punct important este modul prin care comunicăm fiecare în comunitate importanța și beneficiile acestui proiect. Urmează să parcurgem pașii legali în vederea aderării la Asociația de Dezvoltare Intercomunitară și să recuperăm perioada pierdută pe exercițiul de finanțare 2007 – 2013 așa cum alte zone metropolitane din țară l-au avut”, a punctat Ivan.
În acest moment, 60% din populaţia Europei trăieşte în zone metropolitane ce reprezintă pilonii dezvoltării durabile. La nivelul Europei, există 120 de regiuni sau zone metropolitane recunoscute. Dintre acestea, 50 sunt membre ale Reţelei Europene a Regiunilor şi Zonelor Metropolitane (METREX).
Prefectura indică modelul european
Prefectul Cristian Roman salută iniţiativa înfiinţării unei zone metropolitane în judeţul Sibiu, despre care se declară sigur că va aduce beneficii pentru toţi locuitorii celor 16 unităţi administrativ-teritoriale. „Practica a demonstrat, la nivel european, că zonele metropolitane rezultate din asocierea mai multor localităţi au şanse să devină mult mai competitive din punct de vedere economic, atrăgând mai uşor fonduri şi investitori. Sper ca toţi primarii implicaţi în acest demers să înţeleagă că autonomia locală nu va fi afectată, însă uniţi vor deveni mai puternici şi vor contribui la o dezvoltare regională durabilă, prin punerea în practică a unor proiecte de anvergură”, precizează Roman.
Consiliul Județean încurajează de pe margine
Constituirea unei zone metropolitane, care să pună mai bine în valoare resursele şi oportunitățile municipiului Sibiu, reprezintă unul dintre cele mai importante proiecte strategice ale momentului, în opinia Danielei Cîmpean, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu. „Municipiul Sibiu este un pol de dezvoltare important, care are o zonă funcțională mult mai mare decât teritoriul său administrativ și este important pentru noi toți ca experiența și influența pozitivă a municipalității să fie valorificată pe un teritoriu mai larg. Zona metropolitană va permite realizarea unei strategii coerente pe termen lung şi diversificarea serviciilor de care beneficiază sibienii, în special cei care nu locuiesc în municipiul Sibiu. Consiliul Județean salută inițiativa Primăriei municipiului Sibiu de a constitui zona metropolitană şi va sprijini activ acest proiect strategic major“, arată șefa Legislativului județean.
Întâlnire de lucru a primarului Astrid Fodor cu omologii ei din viitoarea zonă metropolitană
Primii pași pentru constituirea Zonei Metropolitane Sibiu
Marți, 20 septembrie, primarul Astrid Fodor a inițiat prima întâlnire pe tema înființării Zonei Metropolitane Sibiu și și-a invitat la discuții omologii celor 16 localități învecinate municipiului Sibiu: Adrian David (orașul Avrig), Gheorghe Huja, prin administratorul public Otilia Man (orașul Cisnădie), Claudiu Predescu (orașul Ocna Sibiului), Horațiu Răcuciu (orașul Săliște), Nicolae Basarabă (orașul Tălmaciu), Ioan Seuchea (comuna Cristian), Gheorghe Călin (comuna Gura Râului), Aurel Gâță (comuna Orlat), Vasile Budin (comuna Poplaca), Bogdan Bucur (comuna Rășinari), David Ioan (comuna Roșia), Valentin Ivan (comuna Sadu), Marius Grecu (comuna Șelimbăr), Cornel Marin (comuna Șura Mare) și Valentin Ristea (comuna Șura Mică). La întâlnire a fost invitat și primarul din Râu Sadului, localitate inclusă în propunerea de zonă metropolitană, dar acesta nu a putut participa din motive obiective.
Primarii din localitățile menționate au căzut de acord în această întâlnire asupra înființării Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Sibiu
În cadrul comunităților lor, primul pas pe care edilii îl vor face va fi informarea cetățenilor cu privire la semnificația zonei metropolitane și beneficiile constituirii acestei asocieri, subliniindu-se faptul că această zonă nu va însemna nicidecum o dizolvare a unităților administrativ teritoriale. Autoritățile deliberative și executive la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale (municipiu, oraș sau comună) care intră în asociere în Zona Metropolitană Sibiu își vor păstra autonomia locală.
La sfârșitul acestei prime întâlniri, primarii prezenți au semnat o declarație de intenție prin care au subscris scopurilor inițiale ale acestei asocieri, fără a se limita la acestea pe viitor: dezvoltarea sustenabilă a unităților administrativ teritoriale, în mod unitar la nivel de zonă metropolitană, îngrijind în același timp caracterul unic și distinct al fiecărei comunități; dezvoltarea economică și socială echilibrată a localităților; punerea în valoare a potențialului turistic și cultural al zonei; dezvoltarea infrastructurii zonei într-un mod unitar, în beneficiul comunităților și pentru asigurarea unei mai bune funcționalități; dezvoltarea unui sistem de transport public local și regional funcțional la nivelul întregii zone metropolitane, care să asigure o mobilitate crescută populației; dezvoltarea urbanistică sănătoasă, coerentă, care să îmbunătățească condițiile de locuit pentru comunitățile care fac parte din această zonă metropolitană și utilizarea în mod responsabil a resurselor zonei metropolitane, în beneficiul comunităților
Zona Metropolitană Braşov cuprinde municipiul Braşov şi 16 comunităţi învecinate acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunităţi de afaceri, al construcţiei şi amenajării de locuinţe şi locuri de recreere, al atragerii de investiţii mai consistente şi al coordonării mai bune a proiectelor de mediu şi infrastructură. În present, zona are o populaţie de 406.611 de locuitori, aproape cât populația județului Sibiu. Suprafaţa actuală a zonei metropolitane este în jur de 1.700 km pătraţi. Cele 17 comunităţi sunt municipiile Braşov, Codlea și Săcele, oraşele Ghimbav, Predeal, Râşnov şi Zărneşti și comunele: Cristian, Sânpetru, Hălchiu, Târlungeni, Prejmer, Hărman, Bod, Crizbav, Vulcan şi Feldioara.
Competitivitate economică
Braşovul, un pol naţional de creştere din Regiunea Centru, este în acelaşi timp şi un motor al dezvoltării. Atractivitatea sa se datorează poziţiei geografice, infrastructurii de transport şi reţelei de utilităţi dezvoltate, reliefului diversificat şi atractiv, forţei de muncă calificate. Datorită existenţei unei universităţi de stat şi a cinci universităţi private, Braşovul se dovedeşte a fi un centru regional universitar important (cu aproximativ 40.000 de studenţi, spre deosebire de județul Sibiu, unde se regăsesc în jur de 25.000 de studenți).
Reţeaua urbană în regiune este foarte bine conturată, cu structuri urbane mature şi bine dezvoltate. Cele mai mari oraşe sunt variat dezvoltate şi corespund unor puncte de interes comercial şi productiv, pe vechi trasee de schimb economic. Aceasta explică faptul că Braşovul are cel mai mare grad de urbanizare din regiunea Centru (74,7%). În interiorul regiunii, municipiul Braşov este cel mai competitiv în termenii PIB/locuitor şi ai productivităţii muncii.
Unul din cei șapte poli naționali de creștere
Zona Metropolitană Braşov a apărut, informal, în urma elaborării Planului de Dezvoltare Durabilă pentru municipiul Braşov, în anul 2005. Una dintre principalele direcţii identificate în acel document strategic era asigurarea unei colaborări eficiente cu comunităţile învecinate cu reședinței județului, în vederea eliminării activităţilor industriale poluante din interiorul municipiului şi relocarea lor în afara spaţiilor puternic urbanizate. Această direcţie de acţiune a dus la crearea unei organizaţii non guvernamentale – Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov (AMB). În acest moment, AMB are statut de Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară, constituită la nivelul Polului de Creştere Braşov. În 2008 au fost desemnaţi, prin Hotărâre de Guvern, pentru finanţare prin programele europene şi naţionale, șapte poli naţionali de creştere ce se formează în jurul a șapte mari oraşe ca nuclee ale acestor poli (Braşov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești și Timișoara). Polii naţionali identificaţi corespund unor concentrări de industrii dinamice, unde investiţiile au efecte importante de antrenare asupra economiei regionale. Această decizie reprezintă un pas important în realizarea unei coeziuni economice şi sociale la nivel naţional. Prin definirea celor șapte „piloni” ai dezvoltării economice, se pun bazele constituirii unor zone de dezvoltare ce vor genera, în jurul lor, o influenţă benefică din punct de vedere economic şi social.
Strategie comună
Strategia de Dezvoltare Durabilă Integrată a Zonei Metropolitane Braşov vizează dezvoltarea comunităţilor locale din zona metropolitană Braşov în perspectivă până în anul 2020 şi urmăreşte structura standard a planificării strategice pentru comunităţile locale. Strategia urmăreşte coerenţa politicilor locale şi regionale privind: dezvoltarea economică locală şi integrată generată de inter-dependenţa dintre localităţi; dezvoltarea şi echilibrul social; amenajarea teritoriului şi a mediului de locuire dezvoltarea durabilă a mediului natural, eficienţa energetică, adaptarea la schimbările climatice. AMB lucrează împreună cu localităţile partenere în comisia de lucru cu operatorii de servicii publice: serviciile de distribuţie a apei şi canalizării, distribuitorii de energie electrică, de gaz metan, prestatorii serviciilor de transport în comun şi cu firmele prestatoare ale serviciilor de salubritate şi colectare selectivă a deşeurilor.
