Parlamentari liberali au depus un proiect de lege prin care susțin inițierea Programului Național de Sprijinire a Copiilor cu Părinți Plecați la Muncă în Străinătate.
Sunt disponibili 150 milioane euro
Deputatul de Sibiu Raluca Turcan explică faptul că necesitatea unui astfel de demers pleacă de la existența a aproximativ 150 de mii de copii rămași în țară, după ce părinții lor au plecat la muncă în străinătate.
”Vrem să dăm dreptul instituțiilor publice, școlilor, spitalelor, ONG-urilor și cultelor religioase să atragă finanțări europene și să deruleze programe speciale pentru copiii cu părinți plecați în străinătate. Sunt disponibili 150 milioane euro, din fonduri europene, pentru a susține astfel de activități. Ne propunem ținta de 20.000 de copii care să fie sprijiniți prin asemenea proiecte. E o investiție crucială în România de mâine, în copiii cu risc sporit de abandon școlar, tulburări psihologice și boli curente”, susține Raluca Turcan.
Statistică: aproape 30% dintre copii erau în decembrie 2020 complet lipsiţi de grija părintească
Ideea acestui proiect a plecat de la o nevoie reală, anunță inițiatorii.
”Există peste 100.000 de potențiali beneficiari copii și persoane în grija cărora au rămas acești copii (bunici sau alte rude), care au nevoie de ajutor în gestionarea unor probleme reale. Unele statistici vorbesc de 75.000 de copii cu părinți plecați în străinătate, altele de aproximativ 150.000. Chiar dacă analizăm doar datele care provin de la Autoritatea pentru Protectia Copilului din luna decembrie 2020, situația este extrem de gravă – aproape 30% dintre copii erau complet lipsiţi de grija părintească: 13.253 aveau ambii părinţi plecaţi în străinătate, 9.409 proveneau din familii în care părintele unic susţinător era plecat. 3.047 de copii aflaţi singuri acasă au ajuns în sistemul de protecţie specială (din care 647 în centre de plasament şi 568 în grija asistenţilor maternali)”, spun datele strânse de liberali.
”Am speranța că această inițiativă va trece în cel mai scurt timp prin cele două camere ale Parlamentului și că, cel târziu în această toamnă, să avem primele proiecte finanțate din fonduri europene și minim 20.000 de copii să fie sprijiniți în mod real” – Raluca Turcan, președinte PNL Sibiu.
”Trebuie să trecem de la proiecte-pilot la un program național, prin care fiecare regiune să beneficieze de sprijin real”
Concret, prin inițiativa depusă de liberali, instituțiile publice locale și centrale, alături de instituțiile/unitățile de învățământ, medici de familie, spitalele, organizațiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii speciale care desfășoară activități în domeniul protecției copilului, organizațiile și cultele recunoscute, precum și alte entități eligibile pentru finanțare europeană au dreptul să inițieze și să gestioneze proiecte din fonduri europene, locale sau naționale care să sprijine următoarele tipuri de acțiuni:
- a) Servicii de suport educaţional şi psihologic, activități recreative şi de socializare, tabere pentru copii în vederea sprijinirii copiilor să traverseze perioada dificilă a separării de părinți;
- b) Activităţi de evaluare şi consiliere vocaţională;
- c) Suport material pentru a beneficia de servicii educaționale de calitate – rechizite şcolare şi masă caldă pe parcursul frecventării activităţilor de tip Şcoală după Şcoală, burse, cazare, decontare transport etc;
- d) Programe de educaţie parentală și consiliere pentru persoanele în grija cărora au rămas copiii;
- e) Crearea de reţele locale de intervenţie pentru oferirea de servicii inter-instituționale copiilor prin crearea de structuri comunitare consultative;
- f) Sprijin pentru copiii vulnerabili și familiile acestora, pe bază de management de caz;
- g) Studii și cercetări ce țin de fenomenul de migrațiune și a dezvoltării copiilor cu părinți plecați la muncă în străinătate;
- h) Furnizare de pachete integrate de măsuri educaționale și recreative axate pe cunoaștere, complementare cu sprijinul acordat familiilor/aparținătorilor.
Raluca Turcan explică faptul că deja au fost acordate fonduri pentru protecția copiilor ai căror părinți au plecat în străinătate, însă e nevoie de un program special, național, prin care fiecare regiune să beneficieze de un sprijin real.
”În mandatul meu de vicepremier și cel de ministru al muncii, alături de ministrul fondurilor europene, am susținut programe punctuale de sprijinire a copiilor a căror părinți au plecat la muncă în străinătate. Câteva milioane de euro, din fonduri europene, au fost deja direcționate către mai multe organizații non-guvernamentale. Acum însă putem și trebuie să trecem de la proiecte-pilot la un program național, prin care fiecare regiune să beneficieze de sprijin real. În acest moment prin Programul Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027, putem atrage aproximativ 150 milioane euro, din sursa FSE+”, susține deputatul de Sibiu.
Unul din 3 copii sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială
Statistica spune că în România 1 din 3 copii sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. Copiii ramași acasă, după ce părinții au plecat la muncă în străinătate, lipsiți de afecțiune și supraveghere, sunt expuși la mai multe riscuri: abandonul școlar; autoizolarea; apariția tulburărilor emoționale și comportamentale; risc de a se îmbolnăvi și risc de a intra într-un anturaj negativ (consum de droguri, alcool etc).
”În plus, lipsa atât a părinților, cât și a reprezentanților legali limitează accesul copiilor la servicii de sănătate și educație, la protecție juridică sau la prestații sociale. Pentru acești copii vor fi elaborate măsuri pentru pregătirea școlară suplimentară și servicii sociale, psihologice și juridice adaptate. La acestea se adaugă și fenomenul migrației generat de conflictele armate”, susțin liberalii.
