Programul de guvernare propus de Cabinetul Cioloș | DOCUMENT

I. Viziune
Societatea românească a fost martora unei tragedii fără precedent în istoria ei recentă. Mai mult de 50 de vieți au fost pierdute ca urmare a unor carențe de integritate în modul în care administrația din România își servește cetățenii. Această realitate tragică a creat un orizont de așteptare la nivelul societății care a mers dincolo de cauzele ei imediate, și care nu poate fi ignorat. Totodată, a dat un mandat moral partidelor politice alese în mod democratic în Parlamentul României, de a conferi încredere unei formule de guvernare în afara practicii politice consacrate.
Programul acestui Guvern trebuie să răspundă acestor realități și să găsească soluții care să aibă efect atât în perioadă limitată a mandatului primit, dar să și pună bazele unor dezvoltări de structura în viitor.
Acest Guvern nu poate, și nu își va asuma, să se angajeze pe toată fronturile de reformă în societatea românească. Dar ceea ce își asuma acest Guvern e un set de măsuri concrete, limitate ca număr dar cu impact și relevanta sistemică, pentru care intenționează să dea seama la final de mandat fata de forțele politice și fata de societate.
În primul rând, acest Guvern va asigura organizarea alegerilor programate în cursul anului 2016. Societatea românească în întregul ei așteaptă un ciclu electoral diferit de cele trecute. La nivel politic, e necesar un răgaz în care partidele politice să își definească programele și echipele cu care vor participa în cursa electorală. Cetățenii la rândul lor trebuie să își sporească interesul și implicarea în viața socială a comunităților din care fac parte, astfel încât să poate participa activ, și cât mai bine și independent informați, în procesul electoral.
Sarcina acestui Guvern va fi de a crea cadrul necesar, neutru din punct de vedere politic, în care aceste pregătiri structurale să aibă loc. În același timp, acest Guvern va crea cadrul organizatoric adecvat pentru desfășurarea proceselor electorale în condiții optime, pentru toți romanii, indiferent unde se află ei.
Totodată, acest Guvern va căuta să creeze mecanisme optime de informare a mediului politic în legătură cu măsurile executive sau legislative pe care le va adopta.
Aceeași logică va fi aplicată și față de toți partenerii sociali, fata de care acest Guvern va manifesta transparenta și deschidere, prin stabilirea unor sisteme novatoare de consultare și schimburi de idei.
Nu în ultimul rând, Guvernul va testa și aplică noi metode de lucru în ceea ce privește funcționarea internă a aparatului central (Guvern și ministere), în încercarea de a lăsa la finalul mandatului o serie de soluții alternative viabile pentru buna funcționare a administrației.
În ceea ce privește politicile și domeniile economice prioritare, obiectivul major al acestui Guvern este acela de consolidare a parametrilor macro-economici, a perspectivelor de dezvoltare durabilă a țării.
În acest sens, Guvernul se va concentra pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților în absorbția fondurilor europene. Guvernul va angaja contacte imediate cu toate serviciile Comisiei Europene responsabile de gestionarea diverselor instrumente financiare și va identifica soluții rapide de implementare și eliminare a blocajelor.
Investițiile în infrastructură vor fi tratate cu prioritate, văzute fiind că elementul esențial în deblocarea potențialului de atractivitate investițională a României; stadiul proiectelor care sunt în curs pe toate tronsoanele pan-europene (rutiere și CF) vor fi evaluate pentru a se grăbi derularea lor. Pe planul agendei europene și de politică externă, România trebuie să se poziționeze ferm în contextul geopolitic actual, care devine din ce în ce mai complex și dificil.
Coeziunea politică în cadrul Uniunii Europene a fost erodată în ultimul an de crize profunde, cea a monedei Euro, provocarea sistemului actual de Tratate venind din partea Marii Britanii, criza fără precedent a migrației către Europa, sau atacurile teroriste de mare amploare din Franța. Toate aceste crize au expus lacune în arhitectura juridică și instituțională a Uniunii, care trebuie rezolvate printr-o desăvârșire a procesului de integrare în domenii precum piața unică, monedă comună, sau cadrul de funcționare a spațiului Schengen.
În același timp, ele au relevat diferențe majore de viziune între state sau blocuri de state și, pe acest fond, curentele politice de factură populist-extremistă au căpătat relevanta electorală din ce în ce mai mare și într-un număr sporit de state europene.
Ca al 7-lea stat ca mărime în Uniunea Europeană, România nu trebuie să asiste pasiv la marile dezbateri de esența care se prefigurează în cursul anului 2016. România trebuie să își aleagă strategia de negociere în ceea ce privește cerințele Marii Britanii, și trebuie să își fixeze poziția în gestionarea crizei migranților și în reformulările de politici europene care vor apărea inevitabil în următoarele 6 luni la nivelul regulilor de funcționare Schengen, fie pe domeniul protecției frontierelor, a integrării migranților sau a sistemul comun de azil. România își va urmări interesele ei naționale în toate aceste dezbateri, dar în același timp va promova valorile și principiile cheie care au stat la baza Uniunii Europene. Acest Guvern va căuta alianțe de context cu acele state membre care au viziuni comune pe aceste teme, și își va maximiza votul în cadrul procesului decizional.
La nivel internațional, România se găsește la confluenta unor fenomene globale cu urmări profunde în agenda internă, sau europeană, a țării.
Parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a fost și rămâne reperul central al politici externe a României.
Politica promovată de Federația Rusă în vecinătatea estică a Uniunii Europene, și a României, generează o instabilitate continua, cu efect de durată, fata de care România trebuie să găsească răspunsuri și strategii adaptate.
Conflictul din Siria și relația Uniunii Europene cu Turcia, pe cale să fie fundamental recalibrată, vor crea oportunități de politică externă pe care România va trebui să le gestioneze cu atenție atât în formulările de poziții la nivel european dar și în relațiile bilaterale.
II. Priorități
1. Un Guvern deschis și transparent, în dialog cu instituțiile democratice și cu societatea că actor politic
—Deschiderea sistemului politic prin facilitarea inițiativei legislative a cetățenilor și grupurilor civice
—Cultivarea unui dialog constant cu societatea civilă, mediul de afaceri, sindicatele, organizațiile patronale, asociațiile profesionale și asociațiile minorităților naționale
—Crearea unor platforme online de interacțiune sistematică între Guvern și societate
2. Poziționarea activă a României ca actor strategic în context regional, european și internațional, cu atenție pe relațiile de vecinătate
—Afirmarea anvergurii politice a României la nivelul UE
—Întărirea parteneriatului strategic cu SUA și respectarea obligațiilor care revin țării din calitatea de membru NATO
3. Susținerea fără rezerve a independenței justiției și a continuării luptei împotriva corupției
4. Niciun proces electoral din România nu mai trebuie să fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare
—Accesul tuturor românilor la vot
—Digitalizarea listelor și a procesului electoral în regim de urgență
5. Îmbunătățirea eficientei administrației publice, în serviciul cetățeanului
—Derulare proiect pilot de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului
—Extinderea proiectului pilot și în alte zone ale administrației publice
6. Îmbunătățirea sistemului de protecție civilă pentru creșterea siguranței cetățeanului, eficientizarea managementului sistemului de urgență și protecția infrastructurii critice
—Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat
—Creșterea eficienței ISU și a altor servicii cu responsabilități în domeniul protecției civile
7. Revizuirea și prioritizarea proiectelor de investiții (inclusiv de infrastructură) în scopul creării de locuri de muncă și a creșterii productivității.
8. Identificarea și eliminarea lacunelor și blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor Europene, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate
9. Redefinirea rolului și statutului personalului medical în societate și reducerea migrației acestora în străinătate
10. Mutarea accentului în actul educațional de pe transmiterea de informație pe crearea de competențe pentru viață și reducerea sarcinilor birocratice care apasă pe cadrul didactic
III. Plan de măsuri
Guvernul va funcționa pentru o perioadă de un an și își va concentra activitatea pe următoarele obiective:
1. Întărirea democrației elective și a statului de drept care să creeze premisele resetării mediului politic din România. Lupta împotriva corupției
1.1. Statul de drept
—Asigurarea funcționării statului de drept, susținerea fără rezerve a independenței justiției și a continuării luptei împotriva corupției.
—Întărirea legislației privind consolidarea integrității în instituțiile publice prin revizuirea sistemului de imunități, aplicarea strictă a legislației privind incompatibilitățile, conflictul de interese, declararea averilor, a legislației anticorupție și a codurilor de integritate. Continuarea luptei împotriva corupției.
—Urmărirea aplicării stricte a legislației privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.
1.2. Democrație și reprezentativitate
—Amendarea, de urgență, a legislației electorale cu stabilirea a două tururi de scrutin pentru alegerile de primari și președinți de consilii județene, eliminarea pragului pentru consiliile locale, reducerea numărului de semnături pentru independenți, posibilitatea asocierii unor independenți pe liste pentru consiliile locale, facilitarea creării de secții de votare pentru diaspora, acolo unde există o prezență semnificativă a cetățenilor români, obiectivul fiind acela că niciun proces electoral din România să nu mai fie vreodată pus sub semnul întrebării din cauza modului de organizare.
—Realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani și alinierea datelor pentru alegerile prezidențiale, parlamentare, europarlamentare și locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale asupra vieții economice și sociale a țării.
—Facilitarea implicării grupurilor cetățenești în formularea de inițiative legislative. Principalul obiectiv este acela de a armoniza numărul minim de semnături pentru o propunere legislativă prin inițiativa cetățenească, cu numărul de alegători pentru un post de parlamentar. Logica este aceea că dacă un anumit număr de alegători sunt reprezentați în parlament de un parlamentar, același număr de alegători să poată propune un proiect legislativ în mod direct, prin inițiativa cetățenească.
—Digitalizarea listelor electorale în regim de urgență și informatizarea procesului electoral pentru a evita fraudele electorale.
2. Stabilizarea mediului economic și creșterea gradului de încredere a agenților economici și a capitalului în perspectiva dezvoltării economiei. Evitarea derapajelor economice potențiale într-un an electoral.
2.1. Stabilitate
—Elaborarea Bugetului pe 2016 cu menținerea țintelor de stabilitate macroeconomică. Monitorizarea utilizării transparente a resurselor bugetare
—Adoptarea și implementarea măsurilor pentru asigurarea condițiilor de creștere a convergenței în perspectiva aderării la zona Euro
—Renegocierea MTO-ului cu menținerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul
2.2. Dezvoltare și investiții
—Prioritizarea investițiilor pe baza unor indicatori obiectivi. Corelarea investițiilor finanțate din fonduri naționale și a celor din fonduri europene pe baza priorităților de dezvoltare.
—Realizarea unui plan de investiții pentru următorii 10 ani, având consensul întregii clase politice, a unei strategii naționale de dezvoltare care să cuprindă obiective finanțate atât din fonduri europene (AP) cât și din bugetul de stat, întocmit cu consultarea mediului privat, societății civile, ministerelor de resort, specialiștilor recunoscuți la nivel național și internațional.
—Deblocarea și finanțarea prin fonduri structurale a marilor proiecte de infrastructură de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), reabilitarea și dezvoltarea sistemelor de irigații, a infrastructurii de transport gaze, electricitate și realizarea interconectării cu rețelele europene.
—Crearea resurselor de dezvoltare prin: stimularea investițiilor străine în domenii de vârf, crearea unui fond național de investiții, a unei bănci naționale de dezvoltare, atragerea de fonduri europene și prin dezvoltarea pieței de capital. Dezvoltarea și exploatarea resurselor naturale într-o manieră profitabilă și sustenabilă.
—Lansarea unei dezbateri publice în vederea formulării unui pachet de politici pentru creșterea gradului de ocupare prin crearea de locuri de muncă corelat cu dezvoltarea unor politici de urbanizare și stimulare a atragerii și reintegrării românilor din diaspora.
—Crearea premiselor instituționale pentru atingerea unor ținte superioare de absorbție a fondurilor europene pentru exercițiul financiar 2014 — 2020.
—Elaborarea unui proiect de reindustrializare și de dezvoltare a agriculturii care să susțină creșterea competitivității prin plasarea economiei românești în zona superioară a lanțurilor de valoare.
—Continuarea procesului de restructurare și eficientizare a activității companiilor în care statul deține controlul și implementarea principiilor de guvernanță corporativă. Gestionarea integrată a companiilor de stat prin intermediul unei singure structuri administrative.
—Instituirea unui mecanism structurat de consultare regulată cu mediul de afaceri ca element cheie în elaborarea unor politici de dezvoltare durabilă
2.3 Fiscalitate
—Asigurarea unui cadrul fiscal și de reglementare care să fie stabil, predictibil, transparent. Debirocratizare, simplificare și armonizare a reglementărilor. Elaborarea de măsuri care să asigure un raport corect între stat și contribuabil.
—Îmbunătățirea gradului de colectare a veniturilor la bugetul de stat prin încurajarea conformării voluntare, modernizarea, profesionalizarea și descentralizarea administrațiilor fiscale. Îmbunătățirea activității ANAF în vederea continuării creșterii veniturilor la buget prin ameliorarea colectării taxelor și impozitelor. Finalizarea implementării proiectului Băncii Mondiale de restructurare și reformare a activității administrației fiscale.
3. Accelerarea proceselor de reformare a Statului, creșterea performanței administrației publice. Administrație în slujba cetățenilor, standarde de calitate și standarde de cost în serviciile furnizate de stat cetățenilor. Cultivarea încrederii populației și mediului de afaceri în administrația publică
3.1 Administrație publică eficientă
—Organizarea unei dezbateri publice pe tema îmbunătățirii activității administrației în vederea formulării unui pachet legislativ care să aibă următoarele obiective:
—Simplificarea și armonizarea legislației administrației publice. Transparentizarea activității acesteia prin îmbunătățirea accesului la informațiile de interes public și transparență decizională. Instituirea practicii consultării prealabile a cetățenilor în luarea deciziilor administrative.
—Profesionalizarea administrației publice prin recrutare și evaluare pe bază de competențe și performanță. Stabilirea unor trasee profesionale clare care să confere predictibilitate și motivație pentru evoluția în carieră.
—Crearea unei școli superioare de administrație publică și susținerea evoluției în cariera publică pe bază de programe de dezvoltare profesională.
—Dezvoltarea și implementarea unui sistem de management al performanței personalului angajat în cadrul administrației publice. Sistem diferențiat de remunerare în funcție de performanță.
—Derularea unui proiect de profesionalizare a Secretariatului General al Guvernului și extinderea lui și în alte zone ale administrației publice.
—Crearea unor programe de evaluare a transparenței și testare a profesionalismului și integrității personalului angajat în cadrul administrației publice, inclusiv prin parteneriate cu organizații ale societății civile.
3.2 Descentralizare — apropierea administrației de cetățean
—Continuarea procesului de descentralizare administrativă și consolidare a autonomiei locale, prin reducerea rolului administrației centrale la cel de strategie, politici și control, concomitent cu creșterea resurselor financiare la nivel local.
—Definitivarea unui calendar pentru continuarea procesului de descentralizare a administrației având ca obiective: asigurarea continuității și creșterea calității furnizării de servicii publice, realizarea transferului de competențe de la administrația publică centrală spre cea regională și locală, repartizarea responsabilităților cu alocarea corespunzătoare a resurselor.
—Realizarea unei Strategii de dezvoltare regională, armonizată cu Strategia de dezvoltare națională prin crearea unui cadru instituțional de organizare și funcționare a regiunilor administrativ-teritoriale care să asigure înlăturarea decalajelor de dezvoltare existente.
—Elaborarea unui plan național de investiții strategice în infrastructura comunităților locale și creșterea performanței cheltuielilor pentru dezvoltarea acesteia prin implementarea unor standarde minime privind investițiile publice: școli, dispensare, la case de cult, servicii de electricitate, apa și canalizare, iluminat public, salubrizare.
—Completarea cadrului legislativ și optimizarea organizării administrative a Bucureștiului și a zonei metropolitane pentru rezolvarea problemelor stringente cu care se confruntă cetățenii.
3.3. Creșterea siguranței cetățeanului
—Creșterea nivelului de securitate personală a cetățeanului prin îmbunătățirea siguranței în spațiile publice, creșterea siguranței în școli, a managementului și capacității de intervenție a ISU, protejarea cetățenilor de riscurile teroriste, de infracționalitatea cibernetică, precum protecția infrastructurii critice. Pregătirea autorităților publice și a populației pentru răspuns în situații de urgență și dezastre naturale.
—Adoptarea unui program național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
3.4. Simplificare
—Îmbunătățirea legislației privind achizițiile publice, în sensul simplificării acesteia și impunerea unei transparențe totale în acordarea contractelor publice în administrația centrală și locală.
—Introducerea sistemelor de guvernare electronică și a ghișeului unic.
4. Educație și sănătate
4.1. Educație
—Mutarea accentului în actul educațional de pe transmiterea de informație pe crearea de competențe pentru viață pe baza nevoilor de dezvoltare personală și umană. Promovarea educației inclusive prin cultivarea toleranței, nediscriminării și acceptării diferenței în școli și în societate.
—Inițierea reformei curriculare pe toate componentele ei, astfel încât conținutul educațional să corespundă cu cerințele de pe piața muncii și ale societății digitale.
—Redefinirea statutului cadrului didactic în societate prin salarizare, carieră, criterii de evaluare a performanței, autonomie educațională și integritate.
—Reducerea birocrației și eliminarea sarcinilor administrative inutile pentru personalul didactic în domeniul educațional.
—Creșterea performanței programelor de formare, cercetare și inovare universitară în clustere integrate (învățământ-cercetare-producție).
4.2. Sănătate
—Elaborarea, dezbaterea publică și adoptarea unei noi legi a sănătății
—Redefinirea statutului personalului medical în societate prin salarizare, traseu de carieră, criterii de evaluare a performanței și integritate, având ca finalitate creșterea calității actului medical, dar și reducerea migrației în străinătate și acoperirea deficitului de personal din unitățile sanitare, în special din mediul rural prin acordarea de stimulente.
—Dezvoltarea de programe naționale de prevenție și educație pentru sănătate, care să îmbunătățească semnificativ starea de sănătate a populației, în special în rândul comunităților defavorizate.
—Elaborarea unui program multianual de investiții în sănătate, în vederea asigurării actului medical la standarde care să conveargă cu cele din UE.
—Introducerea de standarde obligatorii de calitate pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc și a unui sistem de control al calității și asigurare a calității serviciilor medicale;
—Evaluarea sistemului de urgență la nivel național și realizarea unui necesar de investiții în vederea asigurării operativității echipajelor de intervenție în special în mediul rural și în situații critice sau dezastre.
—Încurajarea dezvoltării asigurărilor private de sănătate, cu posibilitatea opțiunii asiguratului pentru redistribuirea unei părți din contribuțiile de sănătate pentru asigurările private.
5. Agricultură și pescuit
—Implementarea eficientă a Politicii Agricole Comune și a Politicii Comune de Pescuit
—Dezvoltarea comunităților din mediul rural prin creșterea rolului grupurilor de acțiune locală. Sprijin în organizarea producătorilor agricoli inclusiv prin întărirea serviciilor de consultanță și consiliere.
—Creșterea performanței și eficienței sectorului agroalimentar cu accent pe calitatea și diferențierea produselor.
—Restructurarea și creșterea performanței în sectorul pomicol
6. Energie
—Finalizarea strategiei energetice naționale și inițierea unui proces de adoptare a acesteia prin consens politic.
—Încurajarea programelor de eficiență energetică, cu precădere în sectorul rezidențial care are un potențial semnificativ de economisire a energiei. În acest sens, vor fi lansate cât mai rapid, programele operaționale din fonduri structurale care vizează sectorul energetic.
—Realizarea unei evaluări urgente a stadiului îndeplinirii obligațiilor aferente programului privind siguranța aprovizionării cu energie pentru iarnă 2015-2016.
—Încurajarea producției de resurse energetice primare din surse indigene atât convenționale (cărbune, țiței, gaz natural, uraniu), cât și regenerabile.
—Continuarea interconectării sistemelor naționale de transport energie electrică și gaz natural cu Republica Moldova și celelalte state vecine.
—Stimularea tranzacțiilor cu gaz natural de o manieră centralizată și transparentă, ca modalitate de a ajuta la dezvoltarea unei piețe funcționale de profil.
—Monitorizarea îndeplinirii tuturor angajamentelor asumate ca stat membru al UE în domeniul reducerii emisiilor de gaze ce produc efect de seră. De asemenea, se va urmări promovarea energiilor regenerabile astfel încât acestea să atingă o pondere de 24% din consumul aferent anului 2020. În acest sens, se va iniția un dialog cu toate părțile interesate și autoritățile cu competență în materie (Consiliul Concurenței și ANRE) pentru identificarea unei soluții de echilibru în ceea ce privește mecanismul de promovare a producției de energie regenerabilă.
7. Transporturi și infrastructură
—Valorificarea poziției geografice a României și transformarea țării într-un nod logistic regional.
8. Dezvoltare socială, cultură, minorități, mediu, tineret și sport
8.1 Dezvoltare socială
—Promovarea unei protecții sociale active și încurajarea unei culturi a responsabilității individuale. Descurajarea culturii dependenței față de ajutoarele sociale și încurajarea unei culturi a muncii și a responsabilității individuale și sociale.
—Creșterea ratei de ocupare în rândul tinerilor prin crearea de programe de sprijin în demararea afacerilor, acordarea de facilități fiscale pentru angajatori, sprijin pentru obținerea primului loc de muncă, servicii de informare, orientare și consiliere profesională.
8.2. Cultură
—Întărirea capacității instituționale în elaborarea politicilor publice în domeniul culturii și de management al programelor în domeniul cultural, a stimulării industriilor creative, armonizării legislației din domeniul cultural cu legislația UE, promovarea creației contemporane și a diversității culturale românești.
—Elaborarea unui Cod al patrimoniului național, care să asigure cadrul legal și instituțional pentru evaluarea, protejarea și păstrarea patrimoniului cultural național.
8.3. Culte și minorități
—Sprijinirea cultelor religioase în scopul liberei exprimări a credinței și asigurarea unei finanțări transparente și echitabile.
—Dezvoltarea de politici care să permită afirmarea și păstrarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase prin politici afirmative, promovarea toleranței, încurajarea dialogului interetnic și combaterea formelor de extremism.
—Promovarea valorilor ce derivă din diversitatea culturală și etnică prin finanțarea unor activități pe bază de proiecte.
8.4. Tineret și sport
—Elaborarea unei Strategii Naționale în domeniul Educației Fizice și Sportului pe termen mediu și lung, în cooperare cu Federațiile Sportive și Comitetul Olimpic Sportiv Român.
—Elaborarea unor politici guvernamentale care vor încuraja dezvoltarea sportului de înaltă performanță și respectarea efectuării orelor de educație fizică în școli, conform programei.
8.5. Mediu
—Adoptarea unui cod privind mediul înconjurător, care să reunească și să simplifice legislația privind protecția mediului
—Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural al României prin utilizarea rațională a resurselor naturale, consultarea cu societatea civilă și dezvoltarea de parteneriate sustenabile privind protecția mediului
9. Statul și siguranța națională
—Respectarea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO, UE și din parteneriatele strategice la care România este parte prin creșterea capacității operaționale a forțelor armate. Alocarea resurselor necesare pentru realizarea programelor de achiziții și înzestrare.
—Redefinirea rolului și statutului polițistului în societate prin transferul de cariera predictibil bazat pe competență.
—Creșterea gradului de siguranță a cetățeanului și eficientizarea structurilor Ministerului Afacerilor Interne.
—Servicii publice comunitare în slujba cetățeanului (documente de identitate, permise, pașapoarte, înmatriculări).
10. Externe și afaceri europene
—Creșterea și consolidarea profilului și rolului României în cadrul UE și participarea în mod activ și consistent la procesul de luare a deciziilor.
—Consolidarea și dezvoltarea Parteneriatului Strategic cu SUA și întărirea dimensiunii sale economice, tehnologice și de schimburi interumane.
—Continuarea activă a eforturilor de promovare și susținere, prin acțiune fermă și cuprinzătoare, a aspirațiilor de integrare europeană ale Republicii Moldova pe baza continuării consecvente si responsabile a procesului de reformă profundă în spirit european de către autoritățile de la Chișinău.
—Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătății României atât în Balcanii de Vest, dar mai ales în vecinătatea estică într-o zonă democratică, de stabilitate, prosperitate, securitate și predictibilitate.
—Asigurarea la standarde europene, cu promptitudine, a unor servicii de calitate de asistenta și protecție consulară pentru cetățenii romani din afara granițelor țării.
11. Fonduri europene
—Finalizarea implementării programelor pentru perioada 2007 — 2013 și lansarea de urgență a tuturor programelor pentru perioada 2014 — 2020;
—Identificarea și eliminarea lacunelor și blocajelor din sistemele de implementare a fondurilor europene, cu accent pe creșterea gradului de utilizare și a calității proiectelor finanțate.
12. Românii de pretutindeni
—Implementarea de măsuri și politici care să urmărească afirmarea identității culturale și lingvistice, apărarea drepturilor, libertăților și demnității românilor, tratamentul egal și nediscriminatoriu, exercitarea completă a cetățeniei europene și eliminarea restricțiilor de pe piața muncii.
—Facilitarea menținerii legăturilor cu familiile din România prin: reducerea taxelor consulare și a costurilor administrative, facilitarea transportului, a coletăriei și a transferului de bani.
13. IT
—Realizarea interoperabilității la nivel național, coordonată cu UE pentru eficientizarea activităților publice în sensul oferirii de servicii digitale cetățenilor.