Peste o mie de copii din 18 comunităţi sărace, incluşi deja în proiectul „Fiecare Copil în Grădiniţă”, vor beneficia şi de un program de sănătate de 150.000 de euro, după ce s-a constat că nu li s-au făcut niciodată analize, iar unora nici măcar vaccinurile din programul naţional de imunizare.
În cadrul programului „Fiecare Copil în Grădiniţă”, derulat de Ovidiu Rom şi GlaxoSmithKline (GSK), a fost lansată o componentă de sănătate în cadrul căreia vor fi derulate proiecte în 18 comunităţi sărace din România, pentru a ajuta la soluţionarea unor probleme de sănătate şi igienă, constatându-se că îmbolnăvirile dese reprezintă principalul motiv pentru care copiii lipsesc frecvent de la grădiniţă, informează agenția Mediafax.
Nici părinții nu înțeleg
Specialiştii au descoperit că în nicio comunitate inclusă deja în proiectul „Fiecare Copil în Grădiniţă”, copiilor săraci nu li s-au făcut niciodată analizele medicale, nici măcar cele necesare pentru înscrierea la grădiniţă, acestea având un rol important în prevenirea infecţiilor respiratorii şi digestive. „O altă problemă este numărul mic de copii din comunităţile cele mai sărace vaccinaţi cu vaccinurile incluse în Programul naţional de imunizare – în special acolo unde nu există mediator sanitar, medicul de familie ajunge rar, iar părinţii nu înţeleg implicaţiile pe care lipsa vaccinării copiilor le au pentru dezvoltarea sănătoasă a acestora. În Hetea, de exemplu, numai jumătate dintre copii sunt vaccinaţi, în condiţiile în care vaccinurile sunt incluse în Programul naţional de imunizare şi sunt oferite gratuit de Direcţiile de Sănătate Publică”, au precizat reprezentanţii organizaţiei neguvernamentale, citați de Mediafax.
Trei ani
Componenta de sănătate se va desfăşura timp de trei ani şi cuprinde activităţi de prevenire a îmbolnăvirilor – analize de bază pentru copii în luna septembrie, înainte ca aceştia să meargă la şcoală şi la grădiniţă, alocarea unui fond din care părinţii săraci să poată cumpăra medicamente pentru copiii lor când sunt bolnavi, educarea părinţilor în vederea vaccinării obligatorii a copiilor – dar şi creşterea accesului copiilor săraci la medici, prin încurajarea medicilor să facă vizite săptămânale în satele izolate şi asigurarea transportului pentru copiii care trebuie să consulte medici specialişti în oraşele mai mari.
Sănătatea și educația – legătură strânsă
Prin componenta de sănătate se urmăreşte şi facilitarea formării mediatorilor sanitari şi plata lor temporară în comunităţile unde sunt absolut necesari, dar autorităţile locale nu pot asigura încă angajarea acestora, educaţie sanitară pentru părinţi şi copii, asigurarea de kituri de igienă personală şi a locuinţei şi activităţi de planificare familială. „Oamenii nu îşi dau seama că sănătatea şi educaţia sunt legate una de alta. Prin programul «Fiecare Copil în Grădiniţă» am arătat că părinţii săraci îşi doresc să-şi educe copiii, chiar foarte mult. Trebuie însă să le oferim sprijin şi încurajare, iar adăugarea unei componente de sănătate în proiect este foarte importantă: copiii nu pot învăţa dacă nu văd bine sau dacă îi dor dinţii. Multe dintre aceste probleme pot însă fi remediate uşor dacă se intervine la timp”, a declarat Leslie Hawke, cofondatoarea Asociaţiei Ovidiu Rom. Ea a precizat că în cadrul acestui program s-a lucrat cu reprezentanţii comunităţilor sărace, solicitându-le să vină cu propuneri pentru rezolvarea problemelor pe care le au, şi deşi toată lumea se aştepta ca vaccinarea să fie principala problemă semnalată de aceştia, în realitate s-a pus accentul pe „săpun şi detergent”. „Probabil că în Etiopia ne-am aştepta la asta, dar era în Transilvania”, a spus Leslie Hawke. Reprezentanţii Ovidiu Rom au precizat că nevoia pentru astfel de programe de sănătate este evidentă atât din solicitările primite, aproape toate comunităţile incluse în proiectul „Fiecare Copil în Grădiniţă” aplicând pentru a obţine finanţare, cât şi din nevoile exprimate de comunităţile locale.
Beneficii pe termen lung
Prin intermediul grantului de 150.000 de euro vor fi asigurate soluţii imediate pentru anumite probleme urgente pe care comunităţile sărace nu le pot rezolva, în ciuda cadrului legal existent, iar autorităţile locale vor face demersuri pentru facilitarea accesului copiilor săraci la serviciile medicale reglementate prin lege, cum ar fi angajarea unui mediator sanitar sau obţinerea de soluţii anti-pediculoză gratuite de la Direcţiile de Sănătate Publică. „Deşi, conform legii, primăriile pot solicita plata unui mediator sanitar de către Ministerul Sănătăţii, 10 comunităţi din proiect nu au mediator sanitar, iar mulţi primari spun că nu pot angaja o asemenea persoană din cauză că posturile sunt blocate şi poziţia nu apare în organigrama primăriei. Pe de altă parte, şi în cele opt comunităţi care au mediator sanitar, de multe ori rolul acestuia este incert”, au arătat specialiştii. „Cele 18 proiecte locale selectate vor fi derulate chiar de către comunităţile locale, de aceea beneficiile vor fi pe termen lung, şi nu numai pe parcursul celor trei ani în care se realizează finanţarea. Prin implicarea oamenilor din comunitate în realizarea proiectelor vor fi create mecanismele necesare astfel încât, după finalizarea proiectelor, comunităţile să se poată dezvolta mai departe, iar viaţa oamenilor din aceste regiuni să devină una mai bună”, conchide Pascal Prigent, directorul general al GSK România.
Două în județul nostru
Cele 18 comunităţi în care se va dezvolta componenta de sănătate sunt: Târlungeni (judeţul Braşov), Araci şi Întorsura Buzăului (judeţul Covasna), Râciu şi Apold (judeţul Mureş), Roşia, Vurpăr, Alţâna şi Brateiu (Sibiu), Cojocna (Cluj), Cugir (Alba), Coroieni (Maramureş), Amărăştii de Jos (Dolj), Potlogi şi Gura Şuţii (Dâmboviţa), Buhuşi (Bacău), Vaslui şi Castelu (Constanţa). Programul „Fiecare Copil în Grădiniţă”, lansat de Asociaţia Ovidiu Rom şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în iulie 2010, a determinat 1.400 de copii dezavantajaţi să meargă la grădiniţă în fiecare zi în 38 de grădiniţe din 20 de comunităţi sărace, din 12 judeţe. Proiectul vizează acordarea de tichete sociale de 50 de lei pe lună părinţilor copiilor din program, acestea fiind condiţionate de prezenţa zilnică a copiilor la grădiniţă. Tichetele sociale asigură familiilor un venit suplimentar restricţionat pentru alimente, iar organizaţia neguvernamentală alocă şi o sumă anuală de 60 de lei de copil pentru rechizite şi alte materiale educaţionale, în timp ce Consiliile Locale susţin costurile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte.
Pascal PRIGENT | director general GSK România
„Cele 18 proiecte locale selectate vor fi derulate chiar de către comunităţile locale, de aceea beneficiile vor fi pe termen lung, şi nu numai pe parcursul celor trei ani în care se realizează finanţarea. Prin implicarea oamenilor din comunitate în realizarea proiectelor vor fi create mecanismele necesare astfel încât, după finalizarea proiectelor, comunităţile să se poată dezvolta mai departe, iar viaţa oamenilor din aceste regiuni să devină una mai bună.”
