În cadrul programului cultural „Cărțile ASTRA”, marți seară a fost prezentat publicului sibian volumul „Primul Pas pe Lună. Cultura cosmonauticii în România comunistă” semnat de Tudor Mihăescu, muzeograf la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București.
Foto: Facebook Biblioteca ASTRA
Invitatul autorului a fost Alexandru Munteanu, muzeograf la Muzeul Național Brukenthal, evenimentul fiind moderat de Răzvan C. Pop, directorul Bibliotecii ASTRA Sibiu.
„Am ales în această lucrare să cercetez felul în care a fost receptată în România prima aselenizare, prima misiune spațială pe Lună, aceea a echipajului Apollo 11. La acea vreme, după cum se știe, americanii și sovieticii erau într-o competiție – așa-numita cursă pentru cucerirea spațiului, domeniu în care orice avantaj echivala, de multe ori, cu o victorie simbolică în fața celuilalt competitor.
În primă fază, sovieticii au fost mai avansați, au avut câteva acțiuni de pionierat la începutul anilor ′60 – au trimis primul satelit în spațiu, apoi primul animal, primul om, prima femeie.
Americanii, puși în această situație, trebuiau să aleagă un obiectiv prin care să îi oblige pe sovietici să reseteze puțin cursa și acesta era trimiterea unui om pe Lună. Acest obiectiv îi obliga pe sovietici să regândească programul spațial și, astfel, raportul de forțe se echilibra în explorarea spațială. (…) Printr-un amplu efort, și financiar, și uman, americanii investind bugete enorme în programul Apollo, în iulie 1969, NASA a reușit să trimită pe Lună echipajul Apollo 11.
Foto: Facebook Biblioteca ASTRA
Au fost apoi și alte misiuni, până la Apollo 17, în 1972, an de la care oamenii nu au mai ajuns pe Lună. (…) Este foarte interesant de citit presa vremii pentru că toți analiștii considerau atunci că aceste călătorii pe Lună vor deveni ceva obișnuit, banal, că deja s-a cucerit deja Luna.
Dar, iată, sunt mai bine de 50 de ani de când oamenii nu au mai ajuns pe Lună. Dar, cu siguranță, vom fi contemporani cu noi aselenizări; probabil până în 2030 vom vedea din nou misiuni cu echipaj pe Lună. (…) Cartea mea este despre momentul în care prima misiune spațială a fost transmisă, un moment aparte, pentru că în 1969 televizorul încă era ceva destul de exotic, cei mai mulți oameni având, de fapt, radio.
Foto: Facebook Biblioteca ASTRA
Faptul că s-a transmis în direct prima aselenizare a făcut din acest eveniment primul moment mediatic global, cu audiență mondială. Sateliții de comunicație se puseseră la punct cu câțiva ani în urmă, suficient încât să poată transmite evenimentul oriunde în lume. România a fost printre puținele țări din blocul estic care au preluat transmisiunea, deci aselenizarea s-a văzut în direct în România. Iar cartea include mărturii ale unor persoanelor care au păstrat în amintire acest moment istoric. (…) La Muzeul Național de Istorie din București există un artefact, anume un cub de celuloid care conține patru fragmente de rocă lunară luate atunci de echipajul Apollo 11 și aduse în România de echipajul Apollo 12 care a vizitat România.
Au fost atunci oferite drept cadou de președintele Nixon Statului Român Este un sentiment aparte să privești acele mici fragmente și să conștientizezi că în România există o bucată din Lună.” – a spus dr. Tudor Mihăescu, în cadrul prezentării volumului său la Biblioteca ASTRA Sibiu.
