Analiştii imobiliari estimează că în 2019 preţurile locuinţelor vor stagna, eventual pot înregistra o uşoară creştere, urmând ca până în 2022, la nivelul marilor oraşe, acestea să ajungă la valori mai mari, cu precădere în zonele cu potenţial crescut de dezvoltare economică.
Totodată, programul „Prima casă”, cel mai important pilon de finanţare în 2018, ar putea fi încetinit, urmând a beneficia de fonduri cu 25% mai mici, conform analizelor Fondului Monetar Internaţional.
ROBOR – cel puţin în cazul raportării la un interval de 3 luni – nu va depăşi nivelul de 3,5%. O tendinţă interesantă în marile aglomerări urbane, care s-a remarcat în ultimele 12 luni şi se va menţine şi în viitor, este dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale cu potenţial în jurul centrelor de business.
„Vom vedea în marile oraşe primele livrări de locuinţe din noua generaţie, conceptele pregătite după criză. Bineînţeles, vor exista diferenţe de la un oraş la altul şi probabil că cel mai bine vor performa centrele regionale precum Timişoara, Cluj sau Iaşi, dar şi oraşe de dimensiuni medii care trec printr-o perioadă bună, precum Sibiu, Oradea, Arad. Ne aşteptăm la un 2019 bun, cu o cerere sănătoasă şi preţuri în curs de stabilizare”, spune Daniel Crainic, de la imobiliare.ro.
Studiul, realizat pe un eşantion de 300 de respondenţi din 30 de oraşe, evidenţiază tendinţele principale de pe piaţa imobliară în perioada decembrie 2017 – octombrie 2018.
Potrivit studiului, factorii cu influenţă majoră asupra pieţei imobiliare autohtone în 2018 au fost evoluţia ROBOR şi creşterea – deopotrivă – a cererii şi a preţurilor. În ceea ce priveşte evoluţia indicelui ROBOR, în 2018 s-au remarcat următoarele tendinţe: ROBOR la trei luni a scăzut la 3,18%, faţă de 3,21%, cea mai scăzută valoare a indicelui ROBOR 3M fiind înregistrată pe 29 iunie 2018, iar ROBOR la şase luni a scăzut la 3,38%, de la 3,40%, cea mai mică valoare pentru indicele ROBOR 6M datând din 3 iulie 2018.
Cererea de locuinţe este în continuă creştere, fapt confirmat şi de creşterea solicitărilor pentru autorizaţii de construire – în primele 7 luni ale anului au fost eliberate 24.950 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 7,6% faţă de primele şapte luni ale anului precedent, conform datelor oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
Odată cu majorarea cererii, în 2018 s-a remarcat inclusiv o creştere a preţurilor pentru locuinţe atât în Bucureşti, cât şi în centrele regionale: Cluj-Napoca (sub 1%, până la o medie de 1.500 euro /mp), Iaşi (+2,9%, de la 1.016 euro / mp la 1.045 euro / mp), Timişoara (+0,3%, de la 1.200 euro / mp la 1.204 euro / mp).
În pofida acestor majorări, românii se află în continuare între europenii ale căror cheltuieli cu locuinţele sunt cele mai scăzute din UE, singurele state unde locuitorii plătesc mai puţin decât în România fiind Bulgaria (69% sub media UE) şi Polonia (63% sub media UE). La polul opus se află Luxemburg (63% peste media UE), Marea Britanie (59% peste media UE) şi Danemarca (53% peste media UE).
