Biblioteca Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu va fi gazda prezentării volumului ”Culese din rural”, editat de Valer Simion Cosma și Emanuel Modoc. Evenimentul va avea loc luni, de la ora 18.00.
Volumul inaugurează colecția „Studii Rurale” a Editurii ULBS, prin care se urmărește construirea în timp a unei colecții de titluri încadrabile unor domenii diferite, precum antropologia, istoria, sociologia, științele politice sau studiile literare, care să contribuie la o mai bună cunoaștere a lumilor rurale trecute și prezente.
”În cadrul evenimentului de prezentare a volumului ne propunem să avem o discuție despre mizele documentării interdisciplinare a satelor și a problematicilor specifice diverselor comunități pornind de la experiența de lucru în cadrul acestui proiect”, explică Valer Simion Cosma.
La discuție vor participa, pe lângă cei doi editori, respectiv Valer Simion Cosma și Emanuel Modoc, o parte din autorii rezidenți – Andrada Lăutaru, Maria Amarinei, Florin Dumitrescu, Bogdan Coșa – , directoarea instituției (MJIAZ) care a derulat proiectul, Corina Bejinariu, directorul editurii ULBS, Vlad Pojoga și doi critici literari interesați de lumea rurală și de producția artistică recentă – Maria Chiorean și Mihnea Bâlici.
Volumul ”Culese din rural”, publicat recent la Editura ULBS și lansat la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău, reprezintă ultima etapă a unui proiect de documentare a ruralului contemporan. Titlul volumului este identic cu cel al proiectului de rezidențe de documentare și scriere derulat de Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău în parteneriat cu Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale și co-finanțat de AFCN.
Când vine vorba de producția și consumul cultural în contemporaneitate, populația rurală a fost redusă în ultimele decenii la statutul de consumatoare și parțial producătoare de folclor (muzică populară, dansuri, expoziții de costume și țesături), iar lumea rurală este prezentată predominant pe două coordonate majore: a înapoierii culturale și educaționale, sau a escapismului bucolic, folclorizant. Pe de altă parte, în pofida accesului la o diversitate de produse culturale și perspective, o bună parte din populația care locuiește încă în rural se auto-percepe și reprezintă într-un registru puternic folclorizat. Fie că vorbim de evenimente și activități culturale cu caracter folcloric, încadrabile revirimentului etnografic din ultimele decenii, fie de reprezentările cu caracter publicitar din industria HoReCa, în spațiul public predomină un registru butaforic al „satului de odinioară” și al salvării/ reînvierii tradițiilor.
În acest context, o serie de inițiative culturale și artistice din ultimii ani au relevat importanța documentării în teren și a valorificării materialelor culese în vederea unor producții artistice contemporane. Astfel de producții dezvăluie atât coordonate generale ale ruralității contemporane, cât și diversitatea lumilor rurale, cu problemele specifice, multe prea adesea ascunse de predominanța unor discursuri hegemonice. Continuarea, multiplicarea și diversificarea unor astfel de demersuri, care îmbină dimensiunea documentară cu creația artistică, este cu atât mai mult necesară pentru o mai bună cunoaștere a lumilor rurale post-țărănești și pentru a îmbogăți producția artistică cu tematică rurală.
Proiectul și-a propus organizarea de rezidențe de documentare și scriere în șase localități rurale, trei din județul Sălaj și trei din județul Bistrița-Năsăud, adresate unui număr de șase autori și doi fotografi. Proiectul are un pronunțat caracter interdisciplinar, cei șase autori invitați fiind scriitori (Bogdan Coșa), dramaturgi și documentariști (Alexandra Felseghi) jurnaliști/publiciști (Andrada Lăutaru, Maria Amarinei) și antropologi (Florin Dumitrescu și Vlad Emilian Gheorghiu), cărora li s-au alăturat doi fotografi cu experiență națională (Patricia Marina Toma) și internațională (Hervé Bossy) în domeniul fotografiei documentare. Fiecare rezidență pentru autori a durat o lună, în intervalul mai-august 2022, autorii având la dispoziție încă o lună să predea o primă variantă a textului.
”Pentru că ne-am dorit să acoperim cât mai mult din diversitatea ruralului, am selectat localități rurale diferite sub aspect socio-economic, demografic și al apropierii de urban, urmărind, în același timp, să asigurăm o continuitate în localități în care am desfășurat deja astfel de programe sau alte proiecte culturale”, continuăValer Simion Cosma.
Localitățile cuprinse în proiect sunt:
Din județul Sălaj: Dumuslău (sat cu 28 de locuitori peste 70 de ani, populație românească, din comuna Carastelec, locuită preponderent de maghiari și o minoritate romă), Marin (sat cu populație românească de aproximativ 600 de locuitori, din comuna Crasna, locuită preponderent de maghiari și o minoritate romă, fără școală sau dispensar, dar surprinzător de dinamic), Chieșd (fostă localitate minieră, cu o populație mixtă alcătuită din români, romi și maghiari, puternic afectată de închiderea minei de cărbune la începutul anilor 2000).
Din județul Bistrița-Năsăud: Telciu (localitate montană, cu aproximativ 4 000 de locuitori, în care se intersectează vizibil aspecte specifice urbanității, cu o ruralitate relativ arhaică), Liviu Rebreanu (sau Pripas-ul lui Liviu Rebreanu, sat devenit cartier rural al Năsăudului) și Lechința (localitate mixtă, româno-maghiară-romă, din arealul săsesc al Bistriței, are o tradiție viticolă bogată și câteva biserici gotice în stare de pre-colaps, în satele ce o compun).
Pe parcursul rezidenței de documentare și scriere, autorii rezidenți au conlucrat cu cei doi fotografi, câte unul pentru fiecare județ, pentru a completa documentarea bazată pe interviuri, observație participativă și discuții informale cu o săptămână de documentare fotografică pentru fiecare locație explorată, în vederea realizării unor fotografii din care să selecteze un număr de minim cinci pentru a ilustra textul final. În baza documentării realizate, autorii au redactat câte un text de minim 15 pagini, încadrabile realismului etnografic, într-o manieră care să intersecteze cercetarea antropologică și jurnalistică, cu literatura și reportajul. Fiecare text a documentat în comunitățile gazdă o tematică diferită, aleasă de autorii invitați, facilitând cititorilor o mai bună cunoaștere și înțelegere a ruralului contemporan. Cele șase texte rezultate, împreună cu fotografiile aferente, au fost grupate într-un volum coordonat de Valer Simion Cosma (istoric și antropolog) și Emanuel Modoc (critic și istoric literar), care au redactat și introducerea. Pentru o mai bună diseminare a rezultatelor rezidențelor, textele au fost publicate și separat, în publicații online sau print partenere (Scena9, Decât O Revistă, Echinox și Steaua).
Volumul „Culese din rural”, editat de Valer Simion Cosma și Emanuel Modoc inaugurează colecția „Studii Rurale” a Editurii ULBS, prin care se urmărește construirea în timp a unei colecții de titluri încadrabile unor domenii diferite, precum antropologia, istoria, sociologia, științele politice sau studiile literare, care să contribuie la o mai bună cunoaștere a lumilor rurale trecute și prezente. În cadrul evenimentului de prezentare a volumului ne propunem să avem o discuție despre mizele documentării interdisciplinare a satelor și a problematicilor specifice diverselor comunități pornind de la experiența de lucru în cadrul acestui proiect. La discuție vor participa pe lângă cei doi editori (Valer Simion Cosma, Emanuel Modoc), o parte din autorii rezidenți (Andrada Lăutaru, Maria Amarinei, Florin Dumitrescu, Bogdan Coșa), directoarea instituției (MJIAZ) care a derulat proiectul (Corina Bejinariu), directorul editurii ULBS (Vlad Pojoga) și doi critici literari interesați de lumea rurală și de producția artistică recentă (Maria Chiorean și Mihnea Bâlici).
Parteneri: Biblioteca Județeană „George Coșbuc” Bistrița-Năsăud, Decât o Revistă, Scena9, Echinox, Revista Steaua
Parteneri media din Sălaj: Graiul Sălajului, Magazin Sălăjean, Reporter Pur și Simplu, Sportul Sălăjean, Transilvania TV.
Parteneri media din Bistrița-Năsăud: Observator BN, Bistrițeanul.
Proiectul este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău.
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
