Povestea de film a sibiencei Nicoleta Ocneriu, ghida premiată de trei ori de „Tripadvisor”

„Prințesa” cu ochi albaștri care promovează județul Sibiu a lucrat în bancă și a vândut ghilotine. Povestea de film a Nicoletei Ocneriu, ghida „Anii Drumeției” premiată de trei ori de „Tripadvisor”.

foto: Consiliul Județean Sibiu

Prietenii îi spun Nico, iar pentru mulți este omul care le aduce zâmbetul pe buze doar prin felul său de a fi. Are o sete nestăvilită în a cunoaște lumea și oamenii, emanând o energie molipsitoare, pe care o simt atât cei care o urmează pe cărările munților, cât și cei alături de care pășește pe străduțele de poveste ale Sibiului.
„Mi-am dorit teribil să devin actriță dar, în același timp, iubeam natura și oamenii. Așa că am ales să devin ghid, poate cea mai frumoasă meserie din lume”, descrie Nicoleta decizia pe care a luat-o în anul 2015.
Înainte de acest an, Nicoleta a trăit alert: în 2006 a absolvit Facultatea de Științe Economice, după care a lucrat ca economist la o bancă și la o firmă din Sibiu. „Nu m-am acomodat cu monotonia biroului. Am decis să plec.”
Și dusă a fost: anul 2007 a găsit-o în Marea Britanie, unde s-a înscris la Cambridge, pentru a urma cursuri de limbă engleză. A și lucrat pentru a se putea întreține: „M-am angajat în Londra la o firmă care organiza diferite evenimente VIP în domeniul HoReCa, unde eram tipul de lider care își susține echipa și care pune mâna și face de toate. În plus, mai lucram și ca baby-sitter. Aveam nevoie de bani pentru școală”.

foto: Consiliul Județean Sibiu

La un moment, dat a ajuns și la un mare hotel londonez: „ La Marriott Grosvenor Square l-am întâlnit pe Gordon Ramsay, un bucătar de excepție pentru care am și lucrat. De altfel, în cadrul aceluiași hotel am ocupat pozițiile de coordonator al departamentului room-service si de consilier clienți VIP, cărora le propuneam diverse programe turistice și activități personalizate. Aici am lucrat doi ani, destul de mult, întrucât îmi lipsea soarele ”.
Iar soarele l-a găsit în Ibiza, în 2011. „Îmi doream să învăț și spaniola, iar în Ibiza am reușit să mă angajez la o firmă de evenimente. Organizam petreceri pe catamarane și chiar dacă ați putea crede că era distracție multă, vă asigur că a fost vorba de și mai multă muncă”.
În 2012 a ajuns la București, unde a experimentat trăirile unei provinciale: „Am lucrat câteva luni la o agenție imobiliară. Nu am vândut nimic pentru că eram „driblată” de clienți, care se înțelegeau cu vânzătorii. La noi, în Ardeal, vorba-i vorbă și nu credeam că se poate lucra așa, pe scurtături”.
Totuși, în capitală s-a întreținut din ceea ce câștiga lucrând în call center-ul unei companii aeriene.
Sibiul i-a redevenit casă în 2013 unde, timp de un an, a vândut ghilotine pentru hârtie, cei mai mulți clienți provenind din Libia.
A urmat o nouă carieră în Turcia și în Tanzania. „Am ajuns să lucrez coordonator de vânzări la o publicație de specialitate din domeniul energiei. A fost o slujbă de vis, mi-a plăcut la nebunie în Tanzania”.
A fost un an plin pentru sibiancă, perioadă în care a călătorit inclusiv în India, de unde a plecat spre Himalaya. „Am ajuns, într-o singură zi, la 4.200 de metri altitudine. Era în anul 2014 și, brusc, mi s-a făcut dor de munții de acasă”.
Așa se face că, în 2015, Nicoleta a revenit la Sibiu. S-a înscris la o sumedenie de cursuri, obținând certificări ca ghid de turism național și montan și de manager în domeniile transportului și turismului. Toate acestea îi permit să facă ceea ce și-a dorit dintotdeauna: să fie ghid. „Îmi amintesc că uram două lucruri: istoria și engleza. Acum, am ajuns să le vorbesc străinilor în engleză despre istoria României și a Sibiului. Și iubesc să fac asta!”

foto: Consiliul Județean Sibiu

De Valea Avrigului o leagă amintiri multe, care încep pe malul apei. „Tata a fost pescar împătimit. Îmi spunea să fac plimbări prin zonă, să nu stau pe malul râului, să nu sperii peștii. Așa, am urcat la Bârcaciu, apoi spre Creastă. Lumea minunată a muntelui am descoperit-o și datorită fostului meu diriginte, domnul Liviu Bunaciu, profesor de geografie îndrăgostit de drumeții, care a reușit să „molipsească” mai mulți elevi de-ai săi, sădindu-le iubirea față de natură și de potecile munților.”
Tot pe Valea Avrigului s-a căsătorit cu Mircea, un informatician puțin atipic: aleargă prin munți, participă la maraton, adoră drumețiile. „La nuntă am fost îmbrăcată în împărăteasă romană. Cavalerii de onoare au venit pe cai, îmbrăcați în armuri”.
Anii au trecut, Nicoleta și Mircea devenind mai bogați prin cei doi copii ai lor: „Avem o fetiță și un băiat. Pentru ei am ales să ne mutăm la țară, să se bucure cât mai mult de aer curat, de natură și de soare. Îi port mereu în gânduri, oriunde mă aflu”.

foto: Consiliul Județean Sibiu

Despre Programul „Anii Drumeției” a auzit pe vremea când „bebe cel mic” avea doar câteva luni: „Am fost bucuroasă să aflu că, în sfârșit, se făcea ceva pentru infrastructura montană din județul Sibiu. Citeam că se refac marcajele, că se reabilitează și se extind potecile, că începe să revină lumea în munții Sibiului.”
Așa se face că, odată cu reluarea activității, Nicoleta și-a început colaborarea cu „Anii Drumeției” devenind, în scurt timp, unul dintre cei mai activi ghizi ai programului inițiat și susținut de către Consiliul Județean Sibiu.
În privința ofertei turistice a județului Sibiu, recunoaște că este oarecum părtinitoare: „Îmi place foarte mult Mărginimea Sibiului. Mă gândesc tot timpul că oamenii aceștia au luptat ca să-și păstreze identitatea culturală, portul, tradițiile și obiceiurile. Așa sunt eu: întâi apreciez oamenii, apoi clădirile.”

foto: Consiliul Județean Sibiu

Și în materie de munți, are preferințe: „Dacă ar fi să aleg două trasee, acestea ar fi Șaua Șerbănei – Vârful Frumoasa, în Munții Cindrel, și poteca dintre cabanele Bârcaciu și Negoiu, în Munții Făgăraș. Oricum, toate traseele noastre sunt splendide!”
Nicoleta Ocneriu este un ghid în a cărei garderobă nu se află doar pantaloni, pelerină de ploaie sau bocanci. „Mă adaptez în funcție de grup. Sunt prințesă transilvăneană în timp ce descoperim Sibiul medieval. Am un port românesc pe care-l îmbrac în Muzeul Astra din Pădurea Dumbrava. Zilele trecute am fost cu un grup de americani în comunitățile de rromi. Am avut un superb costum de pirandă. Am observat că oamenii își doresc experiențe unice, iar eu am tot respectul pentru timpul lor și încrederea acordată.”

foto: Consiliul Județean Sibiu

Recent, Tripadvisor i-a acordat, pentru a treia oară, distincția „Travelers Choice Awards”, urmare a bunelor recenzii oferite de turiști. „Este un semn că am ales bine atunci când am decis să fiu ghid”.

foto: Consiliul Județean Sibiu

„Venind la Sibiu, să nu vă mire întâlnirea cu o tânără înveșmântată aidoma domnițelor, conducând turiști spre lumi de odinioară care, preț de câteva ore, se întorc la viață. Și nici fustele roșii și crețe ale unei <<pirande>> cu ochi albaștri, sau ia cea veche, moștenită de la bunica, pe care o poartă cu gândul la mândrii mărgineni.
Fie că este în bocanci pe culmile munților, ori în conduri de prințesă în mijlocul burgului medieval, Nicoleta Ocneriu, <<Nico>> pentru cei ce aproape instantaneu îi devin prieteni, este încă o dovadă că județul Sibiu are oameni și locuri de poveste!”, spun reprezentanții Consiliului Județean Sibiu, cei care au făcut cunoscută povestea lui Nico.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*