Postul Paștelui are loc înaintea Învierii Mântuitorului și este cel mai lung și mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Oamenii mai numesc acest post și Postul Mare.
În acest an, Paştele ortodox pică pe 8 aprilie, iar Postul Mare are loc în perioada 19 februarie – 7 aprilie.
Duminică, pe 11 februarie, se lasă sec de carne, iar duminică, 18 februarie, este lăsatul secului pentru Postul Sfintelor Paşti.
Ținând seama că Postul Mare aduce aminte de postul celor 40 de zile ținute de Mântuitor înainte de începerea activității Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a fost numit și Paresimi. În primele secole se obișnuia să se postească doar în Vinerea Patimilor, sau doar două zile înainte de Paști sau o săptămână. La sfârsitul celui de-al treilea secol, Postul Mare a fost împărțit în două: Postul prepascal, cunoscut sub numele de Postul Paresimilor, care ținea până în Duminica Floriilor, și Postul Paștilor (Postul pascal) care ținea o săptămână, începând cu Duminica Floriilor și încheindu-se cu Duminica Învierii Domnului. În urma Sinodului I ecumenic de la Niceea, din anul 325, Biserica de Răsărit a stabilit ca durata postului să fie de șapte saptamani, durată care a rămas valabilă până în zilele noastre.
În Postul Mare, creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animală. Mai mult, aceștia trebuie să se înalțe sufletește prin rugăciune, alături de fapte bune. Postul reprezintă reținerea totală de la anumite alimente și băuturi în scop religios și moral. Mai mult, creștinii trebuie să se rețina de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele. Acest lucru înseamnă că postul trupesc trebuie însoțit de postul sufletesc.
Copii si bolnavii cu restrictii alimentare nu ar trebui sa posteasca
.Preotii ar trebui sa informeze aceste categorii de enoriasi!