Plasticul are nevoie de câteva sute de ani pentru a se degrada, de aceea, evident, locul lui nu e în natură sau pe străzi. Aruncat în pubela galbenă și o dată ajuns la reciclatorul final, prin reciclarea unei tone de plastic se economisesc 1,8 tone de petrol și se câștigă cel puțin 6 metri cubi de spațiu de depozitare la groapa de gunoi.
Problema principală a plasticului este că acesta, odată ajuns în ecosistem, nu se descompune, ci se sparge în particule mici numite microplastice.
Un singur recipient de plastic reciclat salvează energia necesară funcționării unui bec electric timp de șase or,e și fiecare recipient poate fi reciclat de mai multe ori.
Așadar, misiunea noastră în educarea cetățenilor adulți, dar și în comunicarea cu copiii, este foarte importantă, iar prin acțiuni repetitive de informare și conștientizare asupra importanței colectării selective putem crea obiceiuri sustenabile.
De-a lungul timpului obiceiurile de consum s-au schimbat. Au fost vremuri în care oamenii nu erau atenți la ceea ce cumpără, la cum așază cumpărăturile în locurile de depozitare, nu se interesau de data de expirare a produselor și nu conta dacă la coșul de gunoi se aduna o cantitate mare de mâncare, legume sau fructe stricate. Așadar, când se gândeau la plastic, hârtie sau sticlă, oamenii erau convinși că aceste deșeuri nu poluează și nu sunt dăunătoare viețuitoarelor.
Dar, cu timpul s-a ajuns la concluzia că niciun deșeu aruncat în natură nu se dezintegrează de la sine, nu dispare în neant, pentru asta trebuie să-l punem în recipientul corespunzător.
Fiind obiecte destul de voluminoase, care ocupă loc, plasticul trebuie presat și balotat pentru a fi transportat și depozitat cu ușurință.
Un PET este compus din: recipientul în sine – din polietilena tereftalată, dopul – din polietilena de înaltă densitate, eticheta – care poate fi din hârtie sau material plastic și adezivul.
Deșeurile din plastic, o dată ajunse la reciclator, se spală, se îndepărtează etichetele și adezivul, pentru a se obține un produs cât mai pur și se usucă. După aceea ele sunt măcinate într-o moară specială, din care rezultă fibre PET.
În urma reciclării se obține materie primă secundară care, în combinație cu granulele de polietilenă veritabilă, poate fi folosită doar pentru realizarea unor produse sau ambalaje din plastic în scop nealimentar. Pentru ambalarea produselor alimentare însă, trebuie realizată o față interioară a ambalajului, din materie prima care nu a mai fost folosită.
Astfel, la fiecare reciclare se adaugă cantități mici de materii prime brute pentru a îmbunătăți calitatea produsului finit.
Producem și folosim de 20 de ori mai mult plastic decât acum 50 de ani, ceea ce ne arată că plasticul face parte din viața noastră și nu va dispărea curând, pentru că nu avem cu ce să-l înlocuim. Așadar, soluția este să diminuăm cantitatea de plastic cât de mult putem, să refolosim tot ce avem și să reciclăm.
Cumpărați fructe și pâine neambalate, la cumpărături luați cu voi o sacoșă din material textil, folosiți pentru depozitare caserole din sticlă – iată doar câteva dintre sfaturile care trebuie urmate pentru a reduce cantitatea de plastic din jurul nostru.
Împreună facem lucrurile mai bine, împreună schimbăm lumea.