Peste o treime dintre copiii din mediile defavorizate nu mănâncă micul dejun acasă. Principalul motiv al părinților, lipsa banilor pentru a cumpăra alimente.

Peste o treime dintre copiii din mediile defavorizate nu mănâncă micul dejun acasă. Părinții susțin că nu au bani suficienți pentru cumpărarea alimentelor necesare, potrivit unui studiu realizat de World Vision România, citat de Monitorul de Cluj.

Foto: World Vision Romania

30% dintre copiii din medii defavorizate nu mănâncă prânzul acasă, respectiv 28% dintre acești copii (unul din patru) nu mănâncă nici micul dejun, nici prânzul acasă. Principalul argument oferit de părinți (43% dintre părinți) pentru această situație este lipsa banilor pentru achiziționarea de alimente necesare pregătirii micului dejun și prânzului, potrivit studiului World Vision România.

În același timp, pentru 22% dintre copii, masa primită prin programul guvernamental „Masă sănătoasă” este singura masă a zilei.

Ce mănâncă copiii din România acasă, în familie

Potrivit datelor studiului, unul din cinci copiii din medii defavorizate (22%) merge seara la culcare fără să ia cina. Pentru majoritatea copiilor (51%) cina reprezintă principala masă a zilei.

De asemenea, două treimi dintre copiii din medii defavorizate ai căror părinți au participat la sondaj (62%) obișnuiesc să mănânce zilnic sau frecvent gustări în afara meselor principale, formate în principal din dulciuri (68%) fructe, lactate sau snack-suri.

Totodată, baza alimentară a meselor pentru acești copii este formată din paste făinoase și cartofi pe care 44% dintre copii le consumă zilnic. Doar un sfert dintre acești copii (24%) mănâncă zilnic fructe și legume proaspete, peștele este extrem de rar în alimentația copiilor (de unde un potențial deficit de vitamina D) și doar 8% dintre copiii (unul din doisprezece) din aceste medii mănâncă carne zilnic în familie, potrivit datelor studiului.

Datele mai arată că în cazul unuia din patru copii din medii defavorizate (23%), mâncarea pentru masa de seară nu ajunge pentru toată familia, cei mici fiind nevoiți să renunțe la masă în favoarea celor mari sau a adulților care muncesc.

Alimentația copiilor din medii defavorizate la nivel global

La nivel global, aproape patru din zece (37%) părinți spun despre copiii lor că nu primesc nutrienții adecvați de care au nevoie zilnic, iar 21% afirmă că copiii lor s-au culcat flămânzi în ultimele 30 de zile.

Aproape jumătate (45%) dintre copiii sub cinci ani mor din cauza unei nutriții precare, iar majoritatea părinților (97%) sunt de acord că e vital ca copiii să mănânce la școală, astfel 85% susțin ca guvernele să finanțeze un program alimentar la școală, potrivit sursei citate.

Programul Național Masă Sănătoasă, în școlile din România

Datele unui alt studiu World Vision România arată că în primul semestru al anului școlar 2023-2024, Programul Național Masă Sănătoasă (PNMS) a fost implementat în mod real în aproximativ o treime (36%) dintre cele 450 de unități școlare selectate.

Pentru aproape o jumătate (49%) dintre copiii înscriși în PNMS, care au primit de mâncare la școală, aceasta este principala masă a zilei, iar pentru 22% dintre ei, această masă este singura dintr-o zi, arată sursa citată.

La nivel național, 9% dintre școlile incluse în eșantionul studiului, au optat pentru o masă caldă preparată în regim propriu, 28% pentru masă caldă în regim de catering și aproape două treimi dintre școlile beneficiare (63%) PNMS au optat pentru varianta pachet alimentar (sandwich).

Pentru anul școlar 2024-2025, peste 2.200 de şcoli au inclus programul masă caldă, adică aproximativ 650.000 de copii vor primi o masă la şcoală.

Variantele aprobate prin lege pentru tipurile de masă sunt următoarele:
– masa caldă, preparată în regim propriu, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care există cantină cu avize de funcționare și spațiu adecvat de servire a mesei;
– masa caldă, în regim catering, pentru preșcolarii și elevii din unitățile de învățământ în care nu există cantină pentru prepararea în regim propriu, hrana putând fi servită în sala de clasă sau într-un alt spațiu amenajat în acest scop;
– un pachet alimentar, în situația în care nu există posibilitatea asigurării mesei calde în regim propriu sau de catering.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*