Campania Antifumat le-a dat posibilitatea la sute de cetățeni să își măsoare gratuit gradul de sănătate a plămânilor prin intermediul spirometriilor efectuate de medicii pneumologi Sebastian Buga, Simina Mustățea, George Codreanu și asistentele medicale Alina Zaharia și Diana Ghimpu.
FOTO: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
Prima acțiune organizată de Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a avut loc miercuri, 29 mai, în Shopping City Sibiu, între orele 11.00 – 13.00, sibienii beneficiind de spirometrii gratuite efectuate de medicii Spitalului de Pneumoftiziologie.
De asemenea, vineri, 31 Mai, chiar în ziua în care este marcată Ziua Mondială fără Tutun cei care au dorit să își testeze sănătatea plămânilor, au putut face gratuit spirometrii la Promenada Mall Sibiu, între orele 11.00 – 13.00.
Aproximativ 15% dintre persoane au fost descoperite cu disfuncții respiratorii, majoritatea fumători, aceștia fiind îndrumați către investigații suplimentare.
„Din calendarul Campaniei Antifumat pe care o derulăm anual, nu lipsesc sesiunile de spirometrii gratuite efectuate de medicii noștri în locuri publice, pentru a veni în întâmpinarea cetățenilor și a le da posibilitatea să își investigheze capacitatea funcțională a plămânilor. Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu a avut inițiativa acestei acțiuni de conștientizare a populației cu privire la sănătatea plămânilor, în condițiile în care 1 din 4 bolnavi internați în spitalul nostru prezintă insuficiență respiratorie cauzată de BPOC, iar aproximativ o treime dintre pacienții consultați în ambulatoriul de specialitate suferă de această boală. De asemenea, prin aceste evenimente dorim să atragem atenția și asupra consecințelor devastatoare pe care tutunul le are asupra sănătății”, a declarat Cristian Roman, manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) este o boală inflamatorie cronică, determinând limitarea progresivă a fluxului de aer în căile respiratorii. În timp, BPOC se agravează și poate duce la insuficiență respiratorie, afectare cardiacă și deces. BPOC este determinată în principal de fumat, riscul fiind în relație atât cu cantitatea de tutun fumată pe zi, cât și cu numărul de ani de fumat.
„Simptomatologia BPOC în faza stabilă este reprezentată de dispnee progresivă (lipsă de aer), tuse cu eliminarea de spută, respirație șuierătoare, dureri toracice vagi. Majoritatea pacienților nu conștientizează existența acestor simptome, astfel că prezentarea la medic se face de cele mai multe ori tardiv, întârziindu-se instituirea unor măsuri terapeutice adecvate”, a declarat dr. Ioan Drăghilă, medic primar pneumolog.
Cea mai utilă investigație pentru diagnosticarea BPOC, permițând și aprecierea severității afectării pulmonare este spirometria. Medicul mai poate recomanda și efectuarea unei radiografii toracice, analize de laborator și, în cazuri selectate, de CT toracică (dacă există suspiciune de asociere a unui cancer pulmonar).
„Este important ca cei care sunt fumători, chiar dacă nu resimt încă simptome îngrijorătoare, să vină la controale periodice, să efectueze spirometrii, întrucât vor putea preveni o deteriorare accentuată a capacității pulmonare. În plus, bolile obstructive cronice respiratorii evoluează treptat și atunci este indicat ca funcția pulmonară să fie monitorizată regulat”, spune dr. Sebastian Buga, medic pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
În evoluția BPOC pot apărea complicații: insuficiență respiratorie (care în stadiile terminale devine oxigenodependență), cord pulmonar cronic sau cancer pulmonar, mai ales dacă se menține statutul de fumător.
Renunțarea la fumat este factorul esențial care poate încetini evoluția bolii.
La nivel global, peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun, în fiecare an.
Expunerea pasivă la fumul de țigară a fost, de asemenea, implicată în efectele negative asupra sănătății, provocând 1,2 milioane de decese anual. Unul din doi copii respiră aer poluat de fumul de tutun și aproximativ 65 000 de copii mor anual din cauza bolilor legate de fumatul pasiv. Fumatul în timpul sarcinii poate duce la mai multe probleme de sănătate pentru bebeluși, pe tot parcursul vieții.
Consumul de tutun este principalul factor de risc evitabil în lume și cea mai importantă cauză de deces prematur în Uniunea Europeană (aproximativ 700.000 de decese anual), iar aproximativ 50% dintre fumători mor prematur (în medie cu 14 ani mai devreme).
Numărul fumătorilor în UE este încă ridicat – 26% din populația totală și 29% dintre tinerii europeni cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani fumează.
În România:
Peste un sfert din populaţia de 15 ani şi peste fumează, 18,7% din aceasta fiind fumători zilnici (fără a fi incluși fumătorii de țigări electronice sau alte produse electronice similare)- conform studiului ”Starea de sănătate a populației” realizat de Institutului Național de Statistică, 2021;
Prevalența mare a fumatului în rândul tinerilor este îngrijorătoare. Conform aceluiași studiu al Institutului Național de Statistică, proporția persoanelor fumătoare, în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 ani, care fumează zilnic, este de 10,16%, în timp ce 9,81% fumează ocazional. Aproximativ 1,7% din populația de 15 ani și peste a declarat că utilizează țigări electronice sau produse similare, ponderea cea mai mare în ceea ce privește utilizarea acestor produse fiind înregistrată la persoanele din grupa de vârstă 25-34 ani (3,3%).
Fumul de tutun afectează atât persoanele care fumează, cât şi pe cele din imediata apropiere a acestora (fumătorii pasivi). Din totalul copiilor sub 15 ani, expunerea zilnică la fumul de tutun a fost menționată în cazul a 11,7%, iar din totalul persoanelor de 15 ani și peste 20,0% sunt expuse zilnic fumului de tutun.
