Sâmbătă, 19 mai, Muzeul ASTRA organizează Noaptea Muzeelor.
Acest program include și Caravana Noaptea Muzeelor care se va desfășura pe următorul traseu: Sibiu – Daia – Roșia – Noul Român – Cârțișoara – Cârța și retur. Înscrierile se fac până în data de 15 mai la adresa de e-mail noapteamuzeelor@muzeulastra.com, în limita locurilor disponibile, potrivit muzeografului Cosmin Ignat, de la Muzeul ASTRA.
Circuit Caravana Noaptea Muzeelor 2018
Daia. Cimitirul eroilor
Bătălia Sibiului a fost una dintre primele mari confruntări ale Armatei Române de la intrarea României în Războiul de Întregire Națională din anii 1916-1918. În atacul de noapte de la Roşia, Daia şi Noul Săsesc, în zorii zilei de 9 septembrie 1916, ostaşii Regimentului 48 Infanterie din Buzău au plecat la luptă. Din cei 68 de ofiţeri şi 3.600 de trupeţi, la apelul de seară mai răspundeau doar 15 ofiţeri şi 800 de soldaţi.
Roșia
Bazilica romanică datează din primul sfert al secolului al 13-lea, dovadă fiind dispoziția planimetrică: corp bazilical împărţit în trei nave, cor pătrat şi absidă semicirculară. Turnul a aparţinut probabil unei familii de greavi stabilită la Roşia în secolul al XIV-lea, servind iniţial drept donjon. Membrii ai acestei familii au ocupat adesea înalte demnităţi, precum greavul Petrus, fiul lui Lurentius, care în 1456 a fost comitele Sibiului, totodată jude regesc al scaunelor din Nocrich şi Miercurea, iar în 1465, primar al Sibiului.
Noul Român este un sat reprezentativ pentru Ţara Oltului, un sat românesc în înţelesul cel mai adevărat al cuvântului, o aşezare care poartă în numele său cuvântul cu care ne numim ţara şi neamul. Centrul Cultural Memorial „Dr. Gheorghe Telea-Bologa” expune o impresionantă colecţie de artă populară. Toate obiectele şi piesele din interiorul şi exteriorul clădirii, parte moştenite, altele obţinute şi colecţionate, prin strădania, abnegaţia, perseverenţa, dragostea de frumos şi de tradiţional şi talentul soţiei Maria Telea, cât şi de Dr. Telea personal, constituie un autentic muzeu memorial al zonei etnografice a Ţării Oltului, al Transilvaniei, al Satului românesc.
Cârțișoara este o comună pitorească situată la sud-estul județului Sibiu. În actul de danie a lui Radu cel Frumos din 17 mai 1473, domnul Țării Românești donează unor slujbași de-ai lui o serie de sate din Țara Făgărașului, printre care e amintită și Cârțișoara. În anul 1968, în memoria vestitului Badea Cârţan, cioban din Cârţişoara, a fost inaugurat în centrul comunei un muzeu. Astăzi, colecţia acestuia cuprinde icoane pe sticlă, cărţi din colecţia lui Badea Cârţan, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre.
Cârța
La începutul secolului al XIII-lea, la Cârța, pe malul stâng al Oltului, își fac apariția celebrii călugări cistercieni. Aceștia ajung aici la aproximativ 100 de ani de la întemeierea ordinului, în Franța. Arhitectul şi atelierul de pietrari, activi la Cârţa după invazia mongolă din anul 1241, au avut o contribuţie majoră în diseminarea spiritului şi a formelor artei gotice în Transilvania secolului al XIII-lea.
