Arhiepiscopia Sibiului are bucuria să anunțe organizarea unui pelerinaj de suflet prin aducerea în Mărginimea Sibiului a raclei în care se păstrează cinstitul cap al Sfântului Cuvios Gheorghe de la Cernica și Căldărușani, aflată în biserica Mănăstirii Cernica, în perioada 12-21 octombrie 2024.
Foto: mitropolia-ardealului.ro
Pelerinajul este ocazionat de sărbătoarea Sfinților Mărturisitori Ardeleni (21 octombrie) și marchează 275 de ani de la momentul în care Cuviosul Gheorghe a plecat ca tânăr din localitatea natală pentru a-și afierosi viața lui Dumnezeu.
Racla ce conține cinstitul odor va fi purtată în procesiune şi aşezată spre închinare după următorul program liturgic:
12–13 octombrie: primirea delegației și așezarea spre închinare a sfintelor moaște în Catedrala „Sfânta Treime” din Sibiu;
13-15 octombrie: primirea delegației și așezarea spre închinare a sfintelor moaște la biserica din GuraRâului. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie. De asemenea, în data de 14 octombrie, după hramul bisericii mici (monument istoric) din Gura Râului, va fi oficiată Taina Sfântului Maslu;
15-17 octombrie: primirea delegației și așezarea spre închinare a sfintelor moaște la biserica „Buna Vestire” din Jina. Un sobor de preoți din Protopopiatul Săliște va oficia Taina Sfântului Maslu, iar a doua zi, Sfânta Liturghie la biserica „Sf. Arh. Mihail și Gavriil”.
17-19 octombrie: primirea delegației și așezarea spre închinare a sfintelor moaște la biserica din Tilișca. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie.
19-20 octombrie: primirea delegației și așezarea spre închinare a sfintelor moaște la biserica din Sibiel. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu iar a doua zi Sfânta Liturghie.
21 octombrie: primirea delegației și așezarea spre închinare a sfintelor moaște la biserica „Adormirea Maicii Domnului” (Brata) din Săliște. Va fi oficiată Taina Sfântului Maslu și Sfânta Liturghie.
Evenimentele liturgice și culturale sunt organizate prin efortul Protopopiatului Săliște în colaborare cu Mănăstirea Cernica și marchează revenirea în Săliștea natală a Sfântului Cuvios Gheroghe de la Cernica și Căldărușani după 275 de ani, a anunțat Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Sibiului.
Cine a fost Sf. Cuv. Gheorghe de la Cernica și Căldărușani (1730-1806)
Născut în anul 1730, în localitatea Săliște din Transilvania, Cuviosul Părinte Gheorghe Arhimandritul sau Ardeleanul a fost starețul Mănăstirii Cernica în perioada 1 septembrie 1781 – 3 decembrie 1806, când a trecut la Domnul.
A venit la București la vârsta de 19 ani, cu dorința de a-și închina întreaga viață lui Dumnezeu. Aici a cunoscut un ierarh grec, pe care l-a urmat la Constantinopol. S-a stabilit împreună cu acesta la mănăstirea Vatoped din Sfântul Munte Athos, unde a primit tunderea în monahism și a fost hirotonit ierodiacon.
După trecerea la Domnul a părintelui său duhovnicesc, se mută în obștea Sfântului Paisie Velicikovski, care se stabilise tot în Athos. În 1752, a primit marea schimă monahală, apoi a fost hirotonit ieroschimonah pe seama obștii românești de la schitul Sfântul Ilie.
În 1762, ieroschimonahul Gheorghe s-a strămutat în Moldova împreună cu starețul Paisie și cu alți 64 de ucenici. S-au stabilit inițial la Mănăstirea Dragomirna, apoi s-au mutat la Mănăstirea Secu și ulterior la Mănăstirea Neamț.
În 1781, după o înfățișare la mitropolitul Grigorie al II-lea al Ungrovlahiei, este invitat în arhiepiscopia Bucureștilor, pentru organizarea monahismului românesc de aici.
Pentru înființarea unei comunități monahale după rânduiala athonită, a ales mănăstirea Cernica, părăsită la acea vreme. După 4 ani de muncă, mănăstirea a fost redeschisă, primind, în primul an, 16 frați. Mănăstirea nu avea încă chilii, monahii fiind nevoiți să locuiască în beciul acesteia.
Treptat, Cuviosul Gheorghe a început să zidească două rânduri de chilii și o casă de oaspeți – arhondaric. În următorii ani, obștea a crescut la 103 de monahi și frați, dintre care șase erau preoți și diaconi, fapt care a înlesnit săvărșirea zilnică a Sfintei Liturghii, după rânduiala de la Muntele Athos.
Buna organizare a Mănăstirii atrage atenția domnitorului Nicolae Mavrogheni (1789-1791), care îi recunoaște Cuviosului Gheorghe rangul de arhimandrit în 1788 și îi încredințează conducerea Mănăstirii Curtea de Argeș. În 1792, primește și conducerea Mănăstirii Căldărușani.
În decembrie 1806, s-a întors la Cernica, unde a trecut la cele veșnice în ziua a treia a lunii.
A lăsat în urmă un testament care cuprinde principiile și normele după care s-a ghidat în activitatea sa, un veritabil îndreptar al vieții călugărești.
