Pânzele de păianjen ale lui Emil Mureșan, opere de artă în Turnul Pietrarilor

Între cele șapte turnuri care odinioară făceau parte din sistemul de apărare al cetății Mediașului se află Turnul Pietrarilor, denumire oarecum nedreaptă având în vedere că acesta a aparținut atât breslei pietrarilor, cât și celei a zidarilor, ne spune Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu într-o postare de pe pagina ei de Facebook.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

„Și chiar dacă în toate cele șapte vechi turnuri ne așteptăm să găsim fire de păianjen, doar unul are șansa de a fi căutat de turiști tocmai pentru pânzele țesute cu fir subțire de insectele din clasa arahnidelor.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

Turnul Pietrarilor a fost ridicat începând cu anul 1504, pentru ca, 200 de ani mai târziu, să fie parțial distrus de armata curuților. La 1743 este reabilitat, primind forma care poate fi admirată și în ziua de azi.

Tot în prezent, turnul, care a fost și poartă nordică de acces în Cetatea Mediașului, adăpostește inedita expoziție a artistului medieșean Emil Mureșan, realizată din pânză de păianjen.

Aproape că nu există locuitor al orașului de pe Târnava Mare care să nu fi auzit de artistul care a „țesut” adevărate opere de artă utilizând ca materie primă pânzele de păianjen, pe care le aduna din șurele vechi ale satelor învecinate.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

„Muză” i-a fost soția, care l-a pus să facă ordine în cotețul găinilor, într-o zi de primăvară, cu mult soare: „Așa culori argintii nu mai văzusem niciodată, era colosal. Când am văzut acele marouri și tonuri de gri și negru parcă a trecut o săgeată prin mine, mi-am zis că e ceva extraordinar. Am strigat la nevastă-mea să îmi aducă repede un creion și o hârtie. Am luat pânza în hârtie și mi-am dat seama că pot lucra cu ea. Acolo a fost începutul”, nota Emil Mureșan pe pagina proprie de internet.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

Chiar dacă a fost cucerit instant de ceea ce tocmai descoperise, primele lucrări le-a ținut la secret: „Am lucrat timp de mai bine de cinci ani la astfel de tablouri, fără să arăt nimănui. Îmi era rușine, într-un fel, să arăt oamenilor tablouri din pânză de păianjen; eu care fac lucrări de artă”.

Primele opere au ajuns la public în anul 2001, ineditele lucrări aducându-i, în 2003, diploma Cartea Recordurilor a Televiziunii Române.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

În spatele ușii de acces, câteva trepte conduc vizitatorii spre prima parte a expoziției. Tablourile din pânză de păianjen atrag privirea: bufnițe, păuni, țăran în port popular și chiar un autoportret al artistului, multe conținând și inserții de frunze care reușesc să contureze mai bine creația.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

Vedeta expoziției rămâne „Bricul Mircea”, un tablou care are doi metri înălțime și un metru lățime, dedicat navei-școală a Marinei Române, construită la 1938 și aflată în funcțiune și în zilele noastre.

Un detaliu interesant este și faptul că firele de păianjen au fost lipite de pânza tabloului cu ajutorul… mierii de albine.

Emil Mureșan a fost un artist complex, care a avut și lucrări de sculptură expuse pe străzile sau în parcurile din Mediaș, Ocna Sibiului, Agnita, Brateiu și Moșna. În 2005 a primit titlul de cetățean al Mediașului, oraș unde, în 2018, la vârsta de 88 de ani, a părăsit scena artistică și această lume.

Foto:Facebook Daniela Cîmpean

Dacă nu vă numărați printre persoanele care suferă de arahnofobie, în care teama de păianjeni învinge rațiunea, n-ar fi rău să faceți o vizită în Turnul Pietrarilor pentru a admira tablourile lui Emil Mureșan, cel care a descoperit o nouă formă de artă în timpul unei banale curățenii de primăvară.

Iar dacă ineditele lucrări vă vor determina să priviți cu alți ochi firele de păianjen, concluzionând că arta poate lua forme neașteptate, atunci veți ști că această schimbare de optică a venit aici, în județul Sibiu, cel cu oameni și locuri de poveste!” a scris președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean.

Comments are closed.