Deputatul PNL Ludovic Orban i-a cerut ieri premierului Dacian Cioloș să nu se oprească din schimbarea prefecților.”Să nu vă pară rău, d-le prim-ministru, de niciun prefect schimbat. Vă dau un exemplu: dl. Sitterli de la Sibiu, celebrul prefect care a refuzat să înceteze mandatul președintelui Consiliului Județean din partea PSD, dl. Cindrea, același domn Sitterli care și-a și anunțat candidatura la Primăria municipiului Sibiu. Cum să nu-l schimbați? Este un reprezentant al PSD”, a motivat Orban.
Ludovic Orban | foto: 9am.ro
Orban a mai dat exemplul lui Eugen Avram, „care este implicat în dosarul DNA alături de domnul Govor pentru efectuarea de presiuni asupra oamenilor în campania electorală de la prezidențiale. Este normal să-l schimbați din funcție. La Dâmbovița, ați schimbat un prefect care fusese înainte de a fi prefect vicepreședinte al CJ din partea PSD și care pentru a fi numit prefect a fost angajat o zi sau două la Corpul de control al prim-ministrului. Nu vă opriți, domnule prim-ministru, mai aveți mulți prefecți de schimbat”, a spus liberalul, în plenul Camerei Deputaților, la „Ora prim-ministrului”, citat de Agerpres. Orban i-a cerut premierului să îl schimbe și pe prefectul de la București pentru că l-a menținut „ilegal” în funcție pe primarul interimar de la sectorul 4.
Criteriile de desemnare a prefecților reprezintă o problemă administrativă a Guvernului, a declarat ieri premierul Dacian Cioloș, în plenul Camerei Deputaților, potrivit Agerpres. „Vă mărturisesc că, văzând titlul de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în fața dvs. astăzi pentru a participa la dezbaterea propusă. În lectura pe care eu o dau articolului 206 din Regulamentul Camerei Deputaților nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale”, a spus Cioloș la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.
El a subliniat că Guvernul are competența exclusivă în numirea și eliberarea din funcție a prefecților. „Numirea și eliberarea din funcție a prefecților sunt de competența exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere în numirea noilor prefecți sunt doar o componentă a unui proces de analiză realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înțeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive”, a arătat Cioloș.
Cioloș: Analiza MAI în cazul prefecților, un proces continuu; cei numiți recent vor fi schimbați dacă nu performează
Premierul Dacian Cioloș a declarat ieri că analiza Ministerului Afacerilor Interne (MAI) este un proces continuu, arătând că inclusiv prefecții numiți recent ar putea fi schimbați dacă nu performează. „Analiza MAI este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiți recent ar putea fi schimbați în perioada următoare în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfășurarea activității lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activității prefecților este permanent și așa cum Guvernul are această atribuție, să numească și să demită prefecți, o va face în funcție de performanța pe care aceștia o vor dovedi”, a spus Cioloș, în plenul Camerei Deputaților la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.
El a arătat că a cerut analiza MAI pentru ca prerogativa de schimbare a prefecților să nu fie arbitrară. „În cazul actualului Guvern niciun prefect sau subprefect fixat definitiv pe funcție prin concurs nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care Guvernul precedent i-a numit temporar prin exceptare de la regulile prevăzute de lege”, a afirmat Cioloș.
Premierul a indicat că prefecții care au fost schimbați fie nu au performat, fie nu au reușit să susțină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanța politică.
„Sistemul de numire a prefecților și subprefecților a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toți cei recrutați pentru posturi de conducere deconcentrate sau prefecți aveau puține șanse să fie numiți dacă nu aveau susținere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid. Desigur, nimeni nu trăiește într-un glob de cristal, problema apare când aceste simpatii politice afectează calitatea activității desfășurate, imparțialitatea din perspectivă politică de care prefectul va trebui să dea dovadă”, a precizat Dacian Cioloș.
El a susținut că nouă prefecți și trei subprefecți au fost numiți de guvernele precedente respectând procedura normală prevăzută de lege. „Toți ceilalți zeci de prefecți sau subprefecți, în total de 90, au fost numiți prin excepție de la procedura normală, evitându-se astfel concursuri pentru definitivarea pe post, aceștia putând fi demiși și înlocuiți oricând. În consecință, ceea ce reprezintă din punctul meu de vedere o problemă de interes major în sensul articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaților pentru care vin astăzi în fața dvs. cu toată deschiderea este situația înalților funcționari publici”, a arătat premierul.
Dacian Cioloș a spus că cei care fac parte din categoria funcționarilor publici, printre care se află prefecții și subprefecții, ar trebui să constituie o resursă umană de calitate testată. „Am constatat că avem de-a face cu o legislație al cărei spirit inițial a fost deturnat prin numeroase modificări”, a arătat Cioloș, precizând că aceste schimbări vizează Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici.
El a spus că această HG care vizează numirea înalților funcționari în urma unui concurs de evaluare a competențelor nu a fost aplicată niciodată. „În prezent, analizăm care este cea mai bună soluție pentru a reveni cel puțin la spiritul reglementărilor inițiale, dacă nu chiar să le îmbunătățim în parametri care să asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administrației publice românești”, a spus Cioloș.
Cioloș, deputaților: Vă propun să alegem și să ne asumăm prefecți independenți sau politici
Premierul Dacian Cioloș le-a propus deputaților să își asume, împreună cu Executivul, dacă vor prefecți independenți sau politici. ”Să nu fim ipocriți: sistemul de numire al prefecților și subprefecților a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toți cei recrutați pe posturi de conducere deconcentrate sau prefecți aveau foarte puține șanse să fie numiți dacă nu aveau susținere politică sau nu erau membri de partid”, a declarat Cioloș, în plenul Camerei Deputaților la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.
Premierul a susținut că prefecții schimbați din funcție fie nu au performat, fie nu au reușit să susțină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanța politică.
„Ceea ce doresc să vă propun, și asta o să facem în săptămânile următoare, este să venim să punem cărțile pe masă și să alegem împreună și Guvernul se angajează să vină cu propuneri legislative coerente în acest punct de vedere. Să ne asumăm împreună: vrem prefecți independenți care să fie înalți funcționari sau prefecți politici care să fie dublați de înalți funcționari. (…) Important este să alegem și să ne asumăm această alegere pentru următorii ani pentru că aceste ezitări și aceste excepții de la regulă ne fac rău tuturor și, mai ales, încrederii în care oamenii o au în administrația publică”, a mai afirmat premierul.
El a arătat că, până la sfârșitul lunii, vor fi lansate în dezbatere câteva propuneri referitoare la definirea funcției publice, delimitarea responsabilităților în funcția publică și a numirilor cu influență politică, dar transparentă și asumată, și a celor prin concurs prin anumite criterii, principii referitoare la intrarea în funcția publică.
Cioloș le-a propus deputaților ca la următoarea dezbatere să vină cu inițiative legislative în cazul numirilor de prefecți.
El a precizat că noile numiri de prefecți au fost realizate folosindu-se două instrumente, catalogate însă „imperfecte”, respectiv mobilitatea, în cazul celor din rândul inspectorilor guvernamentali, și numirile temporare în cazul celor proveniți dintre funcționarii publici.
Premierul a susținut că legislația actuală a fost „deturnată” de la sensul inițial, arătând că din 2009 nu a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali, iar numirile de prefecți au fost realizate în general prin exceptarea de la lege.
„Îmi doresc ca în perioada următoare, așa cum ne-am angajat și în programul de guvernare, să clarificăm și să îmbunătățim cadrul normativ aplicat funcțiilor de prefect și subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor și eliberărilor din funcții ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care îl pregătim și care în câteva săptămâni va fi disponibil pentru consultare publică”, a mai spus Cioloș.
Premierul a afirmat că, din cauza legislației „necorespunzătoare și ineficientă”, Guvernul a ales să facă numiri de prefecți prin mobilitate și numiri temporare.
El a arătat că toți prefecții și subprefecții vor fi reevaluați în momentul implementării noului cadrul legislativ. „Ne dorim ca, până la finalul acestui an, să găsim și să putem adopta împreună un cadru normativ nou care să permită un nou sistem de promovare, mobilitate și evaluare cu proceduri clare și transparente, astfel încât să asigurăm stabilitatea și eficiența administrației publice, pentru că din păcate, în momentul de față datorită acestei instabilități avem de-a face și cu un anumit grad de ineficiență în funcția publică și de acuze vizavi de apropierea politică de-o parte sau de alta”, a completat Cioloș.
