13/03/2026

OPINII: Am redescoperit orașul Cluj-Napoca, prin Artă!

În graba noastră de zi cu zi, invocând cel mai adesea lipsa de timp ori aglomerația urbană, în drumurile noastre către destinațiile alese pentru vacanță sau pentru rezolvarea unor probleme personale, ocolim de multe ori marile orașe ale țării, preferând centurile lor ocolitoare. O facem conștient, ignorând de multe ori oportunitățile de orice fel pe care orașele ni le pot oferi, mai ales atunci când au trecut niște ani de când pașii ne-u purtat prin acestea…

Orașul Cluj-Napoca reprezintă pentru mine unul dintre orașele mari ale țării, care aștepta să fie redescoperit. Nu-l mai văzusem de aproape din anii studenției, reperul de bază rămas de atunci în mintea mea fiind impozantul ansamblu monumental Matia Corvin, amplasat în Piața Centrală a orașului, în fața Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Mihail”.

Ion Talpoș

Sursă foto: Ion Talpoș

Am ajuns recent în Cluj-Napoca, mânat de rezolvarea unor probleme medicale stringente. Nu am uitat însă că de multe ori, vindecarea vine și din interiorul nostru. Că putem grăbi vindecarea trupului, mângâindu-ne sufletul cu imagini vindecătoare ale feluritelor forme de manifestare artistică prezente la tot pasul, în Cluj-Napoca.

Odată ce ajungi în oraș și îi simți vibrația, vei fi fermecat pentru totdeauna de frumusețea sa și pe măsură ce te conectezi la specificul locului, vei realiza de ce orașul Cluj-Napoca a fost supranumit „Inima Transilvaniei”.

Nu am avut prea mult timp la dispoziție pentru a lua la pas orașul…Însă o plimbare în zona centrală, mi-a permis să realizez o conexiune mentală cu acesta! Acea conexiune de care aveam nevoie, după mulți ani trecuți de la o altă vizită făcută în Cluj, în anii studenției mele. O conexiune realizată prin intermediul imaginii care mi-a rămas întipărită în minte timp de aproape cinci decenii: cea a grupului statuar amplasat în Piața Centrală a orașului, în fața Bisericii Romano-Catolice „Sfântul Mihail”.

Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail” (sec. XIV-XV, 1837-1859), este o biserică-hală în stil gotic, edificată ca biserică parohială a Clujului medieval. Dedicat Sf. Arhanghel Mihail, lăcașul de cult este amplasat în Piața Unirii (vechea Piață Centrală a orașului Cluj), având turnul actual realizat în stil neogotic. Imaginea bisericii – alături de cea a Ansamblului statuar Matthias Rex – reprezintă principalul simbol public al Municipiului Cluj-Napoca. Aveam să aflu acum că edificiul a trecut printr-un amplu proces de restaurare între anii 2016-2022, iar în anul 2024, Comisia Europeană a premiat restaurarea ansamblului cu premiul Europa Nostra.

L-am redescoperit pe Lucian Blaga la el acasă, în Cluj-Napoca. I-am redescoperit spiritul, privind de aproape clădirea Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” și bustul din bronz al filozofului amplasat în fața clădirii. Locul în care marele nostru filozof, eseist, poet, dramaturg, profesor universitar, academician și diplomat român și-a petrecut o bună parte din viață, inclusiv după ce aflându-se în plină maturitate intelectuală a fost marginalizat de regimul comunist din România, fiindu-i oferit, aici, un post modest de bibliotecar. Mi-ar fi plăcut să pot să intru în clădirea bibliotecii, să văd cu ochii mei o serie de documente păstrate aici, cu sfințenie. Documente din seria celor salvate prin grija soției sale Cornelia Brediceanu, a Elenei Daniello, ultima sa mare muză și iubită, dar și a fiicei sale, Dorli Blaga, cea care și-a dedicat întreaga viață transcrierii operei tatălui său. O poveste fascinantă de dragoste, de iubire și dăruire de sine, despre care am aflat multe detalii neștiute din lucrările universitarei Anca Sîrghie din Sibiu dedicate marelui nostru Lucian Blaga. Dintre acestea, aș vrea să reamintesc recentul volum apărut sub semnătura distinsei Anca Sîrghie la Editura Junimea din Iași, în anul 2024:„ Lucian Blaga. Profesor și mentor”. Un volum cu detalii fascinante din viața profesorului universitar Lucian Blaga! Un volum la lansarea căruia (făcută în luna decembrie 2024la București, la Târgul de carte) am avut bucuria să particip.

Este suficient ca, mergând la pas prin Cluj-Napoca, să-ți ridici privirea către cer. Să vezi acoperișurile clădirilor istorice din oraș, să vezi ornamentele fațadelor acestora, să vezi inscripțiile care te lămuresc asupra destinațiilor lor actuale: clădirea Primăriei, Casa de Cultură a Studenților „Dumitru Farcaș”, clădirea sediului Primei Școli Românești din Cluj-Napoca („înființată în anul de grație 1853, după secole de întuneric și intoleranță”, clădirea Universității Babeș Bolyai, cea mai veche instituție de învățământ superior din România și așa mai departe…

Însă vom descoperi/redescoperi orașul, în egală măsură, coborându-ne privirile către vitrinele largi din sticlă, ale clădirilor. Către acele spații interioare din care răzbate către noi, lumina! Mai ales, lumina spirituală!

M-am oprit în fața unor asemenea vitrine luminate la ceas de seară, prin care am văzut expuse, în interior, câteva lucrări de artă: mă aflam în fața spațiului expozițional de pe strada Iuliu Maniu nr.3, la Galeria „PLASTIC/PARTER”. Intrând, am găsit o serie de lucrări de artă contemporană expuse în cadrul valoroasei expoziții Îngeri bătrâni, cu desenele realizate la inițiative artistului Timothy Stanley pentru ficțiunea sa experimentală Măiastra: A History of Romanian Sculpture in Twenty-FourParts.

Prin amabilitatea Patriciei Alexa Farcaș, studentă în cadrul Programului de Master-Sculptură la Universitatea de Arte și Design Cluj-Napoca, custode al Galeriei Parter(împreună cu colegul său Tudor Costin, și el artist), am aflat câteva detalii interesante legate de această expoziție:

˂Îngeri bătrâni este o expoziție care cuprinde desenele realizate la inițiativa artistului Timothy Stanley pentru ficțiunea sa experimentală Măiastra: A History of Romanian Sculpture in Twenty-FourParts.

Măiastra urmărește parcursul istoricului de artă fictiv Igor Gyalakuthy prin propria sa construcție a istoriei sculpturii românești, pe măsură ce acesta încearcă să se împace atât cu transformările lumii din jur, cât și cu propriul declin mental. Proiectul, inițiat în 2014 sub forma unei serii de articole academice, aduce în prim-plan arta românească, articulând totodată povestea unui om care insistă să fie auzit, după decenii de cenzură. Narațiunea se încheie cu un omagiu adus moștenirii lui Igor Gyalakuthy de către fiica sa, Ana Maria, ea însăși istoric de artă și profund atașată de arta românească.

Prima ediție a volumului Măiastra, publicată cu sprijinul Plastic Contemporary în 2025, cuprinde desene originale realizate de douăzeci și doi de artiști contemporani români și maghiari, ale căror lucrări remarcabile continuă tradiția artistică ce l-a obsedat pe profesorul Gyalakuthy întreaga sa viață. Artistii expozanți sunt: Ana Adam, Apparatus 22, Ana Botezatu, Corneliu Brudașcu, Megan Dominescu, Adrian Ghenie, lon Grigorescu, Dana&Stephane Maitec, Sultana Maitec, Hortensia Mi Kafchin, Mirela Moscu, Ciprian Muresan, OMARA Mara Olah, Miruna Radovici, Servan Savu, Larisa Sitar, lulia Toma, Sabina Tupan și Codruț Zele.

Expoziția Îngeri bătrâni pune aceste desene în dialog cu picturi și sculpturi semnate de unii

dintre cei mai influenți artiști ai României, printre care Milita Petrascu, Constantin Baraschi,

Geta Brătescu, Vida Geza, Horia Bernea și Paul Neagu, construind un parcurs expozițional

în care ficțiunea, istoria și materialitatea se întrepătrund>.

Privind îndeaproape exponatele, am avut bucuria să găsesc expusă aici una dintre lucrările în bronz ale sculptorului român Constantin Baraschi (1902-1966). Pentru mine, descoperirea lucrării a reprezentat o revelație, pentru că despre Constantin Baraschi, singurul sculptor român care a scris un tratat de sculptură, am avut prilejul să scriu anul trecut un articol, după ce i-am văzut lucrarea monumentală Flămânda ridicată în cimitirul din Câmpulung-Muscel, în amintirea mamei sale. O operă de artă impozantă, dintre multe altele realizate de artist.

M-am bucurat să văd expusă la Cluj, de data aceasta, statueta din bronz realizată de Constantin Baraschi. O lucrare de mici dimensiuni, provenită dintr-o colecție particulară. Ca fapt divers, ar trebui amintit că expoziția deschisă la Galeria Parter din Cluj-Napoca este realizată cu sprijinul colecționarilor de artă Răzvan Bănescu, Mircea Pinte și Emilian Radu, al Galeriei Quadro și al lui Peter Bencze.

Expoziția de artă de la Cluj este o expoziție interesantă, după părerea mea, cu detalii asupra cărora mi-am propus să revin în alte articole viitoare. Este o expoziție care merită să fie văzută! Nici nu vă închipuiți, poate, câte întrebări generează asemenea lucrări expuse, temporar, într-un spațiu expozițional adecvat, în care avem privilegiul să obținem și răspunsuri avizate. Patricia Alexa Farcaș, custode al Galeriei Parter, împreună cu colegul ei Tudor Costin, vă așteaptă să vi le ofere!