Pedagogul Onisifor Ghibu a fost omagiat de elevii Liceului Teoretic „Onisifor Ghibu“ din Sibiu.
Joi, 31 mai, s-au ȋmplinit 125 de ani de la naşterea marelui academician, patriot, pedagog şi luptător pentru Marea Unire. Acest moment a fost comemorat printr-o vizită la mormântul lui Onisifor Ghibu de elevii din clasa a XII-a T, ȋnsoţiţi de profesorul Mircea Ioachim Bican. Elevii au evocat viaţa şi activitatea marelui pedagog şi om politic născut în Sălişte.
Patronul spiritual al liceului din cartierul Ștrand, Onisifor Ghibu a făcut studii în Sibiu, Brașov, București, Budapesta, Strasbourg și Jena, în domenii precum teologia ortodoxă, filosofia, pedagogia și istoria universală. După ce și-a luat doctoratul la Jena, acesta a fost numit inspector al școlilor confesionale ortodoxe din Transilvania, precum și profesor la Institutul Teologic Ortodox din Sibiu.
Spirit naționalist
În timpul Primului Război Mondial, sălișteanul, alături de alte personalități din Transilvania, precum poetul Octavian Goga sau preotul greco-catolic Vasile Lucaciu, s-au manifestat deschis împotriva Austro-Ungariei. Din acest motiv, Onisifor Ghibu a fost condamnat la moarte în contumacie de Curtea Militară Maghiară din Cluj, în 1915. Sentința nu a fost pusă în executare, deoarece Ghibu era refugiat la București. În 1916, Onisifor Ghibu s-a refugiat la Iași, iar din 1917 la Chișinău. În Basarabia, el s-a implicat în redeșteptarea națională a românilor. Pentru refugiații și voluntarii ardeleni din Armata Regală Română, Ghibu a tipărit ziarul „Ardealul“, care a devenit apoi cotidianul „România Nouă“. Publicația își asuma deschis lupta pentru Unire. Apoi, Ghibu s-a numărat printre fondatorii Partidului Național Moldovenesc, potrivit RFI.
A luptat și contra comunismului
După 1918, întors în Transilvania, Onisifor Ghibu a făcut parte din Consiliul Dirigent, guvernul regional care administra teritoriile Transilvaniei, Crișanei, Maramureșului și Banatului, proaspăt integrate României, arată sursa citată. Responsabil de domeniul educației, în 1919, Ghibu a reorganizat Universitatea din Cluj, după ce profesorii Universității „Franz Josef“ din oraș au refuzat să depună jurământul de credință față de România, apoi au plecat în refugiu în Ungaria. Onisifor Ghibu a devenit profesor la noua Universitate a Daciei Superioare din Cluj și a fost ales membru corespondent al Academiei Române. În toată activitatea sa, s-a manifestat drept un adversar implacabil al comuniștilor. A devenit primul profesor epurat de comuniști de la Universitatea din Cluj. A trecut în două rânduri prin închisori comuniste, însă a continuat să critice regimul. Publicarea sau republicarea operelor sale a fost blocată, iar Onisifor Ghibu a fost persecutat până la finalul vieții sale, în 1972. În 1983, a fost inclus în Calendarul Internațional UNESCO, în ciuda opoziției din partea unor lideri comuniști.
