O instituție administrativă, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), și-a luat rolul de cenzor al site-urilor web pe care utilizatorii români le pot accesa, susţin mai multe organizaţii non-guvernamentale.
Ele afirmă că, pe 24 iunie, ONJN a adoptat, fără dezbatere publică, o decizie, care nu numai că obligă furnizorii să blocheze accesul la unele site-uri prin DNS, ci și să redirecționeze utilizatorii către un site găzduit de STS. La sfârșitul lui iulie, ONJN deja a trimis o somație în acest sens la adresa furnizorilor de Internet prin care îi obligă să implementeze această decizie.
“Împreună cu alte cinci organizații non-guvernamentale am avertizat de anul trecut ONJN că măsurile propuse încalcă drepturile fundamentale, dar instituția respectiva a ignorat pur și simplu demersul nostru, inclusiv cererea de dezbatere publică înainte de adoptarea actului normativ. Astăzi am trimis o nouă cerere către ONJN, sperând că în ceasul al 12-lea decidenții din această instituție vor înțelege că nu este vorba despre o simplă chestiune tehnică, ci despre o măsură cu efecte nebănuite”, declară reprezentanţii Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (ApTI).
Potrivit ApTI, furnizorii de servicii Internet vor fi obligați să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor, obligatoriu, pentru toți clienții lor. “Aceștia vor deveni practic cenzorii informației accesate de orice utilizator român. De asemenea, conform deciziei ONJN aceasta înseamnă și că STS, cel puțin, va putea colecta toate adresele IP ale utilizatorilor de Internet de pe teritoriul României care încercă să acceseze acele site-uri. Este instituită cenzura conținutului pe internet. Este încălcată viața privată prin alterarea confidențialității comunicației electronice. Interceptarea unei transmisii de date informatice este o infracțiune. Blocarea prin DNS creează o serie de probleme indirecte tehnice de securitate informatică”, mai susţin reprezentanţii Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet.
Ei mai susţin că prin aceste măsuri se dorește nu numai crearea unei liste negre cu societăți neautorizate care va fi transmisă furnizorilor de Internet, dar și identificarea site-urilor care în cadrul unor activități de marketing, reclamă, publicitate sau alte activități cu caracter promoțional, oferă legături către jocurile de noroc neautorizate în România. “Aici există un real pericol de apariție a unor decizii arbitrare cauzate de interpretabilitatea acestei prevederi. O pagină de Facebook este un site? Un videoclip pe Youtube.com este promovare? Dar pe Trilulilu.ro? Dacă Google.ro afișează rezultate care promovează site-uri de pariuri neautorizate va fi blocat? Dar Google.com? Mai mult decât atât, implementarea unui astfel sistem de blocare a site-urilor de către furnizorii de servicii Internet înseamnă că sunt create și puse în funcțiune o serie de instrumente de cenzură care pot fi extinse foarte ușor la alte domenii. Odată acceptată blocarea Internetului și odată ce este pus la punct un sistem tehnic pentru implementarea acesteia, din ce în ce mai mulți vor cere ca din ce în ce mai multe lucruri să fie cenzurate”, spune ApTI.
Asociaţia a dat exemplul Italiei, unde peste 900 de site-uri au fost blocate şi al Franţei care a urmat o traiectorie similară pornind tot de la blocarea site-urilor pentru jocuri de noroc online.
“Furnizorii de servicii Internet (ISP – Internet Service Provider) au obligații de asigurare a confidențialității comunicațiilor electronice, pe care doar le intermediază din punct de vedere tehnic. O decizie de blocare și redirectare prin ISP a unui site intervine în comunicarea dintre utilizatorul de Internet și site-ul respectiv, și îl retrimite, fără a-l anunța în prealabil, către un alt site, în cazul nostru – unul operată de o instituție militarizată. Prin această acțiune ISP-ul transmite STS toate datele de trafic care pot identifica un utilizator de Internet, încălcând legea privind viața privată în sectorul comunicațiilor electronice, dar și legea 677/2001 prin transmiterea unor date personale (cum ar fi adresa IP) unor terți, fără informarea sau consimțământul utilizatorului”, mai susţine ApTI.
