Primăvara este asociată frecvent cu așa-numita „astenie de primăvară” – o stare de oboseală, lipsă de energie și dificultate de concentrare resimțită de multe persoane odată cu schimbarea sezonului. Totuși, în unele cazuri, aceste simptome pot ascunde o problemă medicală mai serioasă: apneea obstructivă în somn.
Foto: Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu
În contextul în care 13 martie marchează Ziua Mondială a Somnului, specialiștii atrag atenția asupra importanței unui somn de calitate și asupra semnelor care pot indica o tulburare reală de somn.
Dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu, explică cum putem face diferența între o adaptare sezonieră a organismului și o tulburare reală de somn care necesită tratament.
„Astenia de primăvară nu este o boală propriu-zisă, ci o reacție temporară a organismului la schimbările de temperatură, lumină și ritm biologic. Se manifestă prin oboseală ușoară, iritabilitate, scăderea capacității de concentrare și uneori tulburări minore de somn. De regulă, simptomele sunt tranzitorii și se remit în câteva săptămâni”, explică dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog și Șef al Secției Clinice Pneumologie I din cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.
Problema apare atunci când oboseala este persistentă și severă, caz în care poate fi vorba despre apneea obstructivă în somn. Această afecțiune se caracterizează prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, cauzate de colabarea căilor respiratorii superioare.
„Aceste pauze respiratorii duc la fragmentarea somnului și la scăderea oxigenării organismului, chiar dacă persoana nu își amintește trezirile din timpul nopții”, spune medicul.
Diferența dintre oboseala sezonieră și apneea în somn este dată, în principal, de intensitatea și persistența simptomelor.
„În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite”, explică dr. Scridon.
Există și câteva semne de alarmă care ar trebui să trimită pacientul la medic. Printre cele mai frecvente se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, durerile de cap matinale și uscăciunea gurii la trezire.
Primăvara poate agrava simptomele apneei de somn, mai ales în cazul persoanelor care suferă de alergii sezoniere.
„Alergiile pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respirația pe timpul nopții și poate accentua sforăitul și episoadele de apnee”, spune medicul.
Riscul de apnee în somn este mai mare la persoanele supraponderale, la cele cu circumferință mare a gâtului, la bărbați, la persoanele de peste 40 de ani, dar și la fumători sau la cei care consumă alcool seara. Afecțiunea poate apărea însă și la persoane normoponderale sau la femei, mai ales după menopauză.
Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, realizate fie în laborator – polisomnografie – fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu.
Netratată, apneea în somn poate avea consecințe serioase asupra sănătății.
„Apneea de somn netratată crește riscul de hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic sau stop cardio-respirator în timpul somnului. De asemenea, poate favoriza apariția sindromului metabolic și a diabetului zaharat și are consecințe neuro-psihiatrice precum somnolența excesivă, tulburările de memorie și concentrare sau anxietatea”, avertizează dr. Scridon.
În formele moderate și severe, tratamentul standard este terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP), care menține căile respiratorii deschise în timpul somnului. În paralel, medicii recomandă scăderea în greutate, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului seara și tratarea problemelor ORL.
Mesajul specialiștilor este că oboseala persistentă nu ar trebui ignorată. Prin urmare, atunci când persoanele se confruntă frecvent cu oboseală accentuată, somnolență în timpul zilei sau sforăit persistent să solicite un consult medical. Un diagnostic corect și un tratament adecvat pot îmbunătăți semnificativ calitatea somnului și starea generală de sănătate.
Interviu dr. Maria-Elena Scridon, medic pneumolog, Șef Secția Clinică Pneumologie I în cadrul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu
Doamna doctor, ce înseamnă, de fapt, astenia de primăvară?
Astenia de primăvară nu este o boală propriu-zisă, ci o reacție temporară a organismului la schimbările de temperatură, lumină și ritm biologic. Se manifestă prin oboseală ușoară, iritabilitate, scăderea capacității de concentrare și uneori tulburări minore de somn. De regulă, simptomele sunt tranzitorii și se remit în câteva săptămâni.
Ce este apneea obstructivă în somn?
Apneea obstructivă în somn este o afecțiune caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, cauzate de colabarea căilor respiratorii superioare. Aceste pauze respiratorii duc la fragmentarea somnului și la scăderea oxigenării organismului, chiar dacă persoana nu își amintește trezirile din timpul nopții.
Cum putem diferenția oboseala de primăvară de apneea în somn?
Diferența principală constă în persistența și intensitatea simptomelor. În astenia de primăvară, oboseala este moderată și se ameliorează odată cu adaptarea organismului. În apneea în somn, somnolența diurnă este marcată, pacientul poate adormi involuntar în timpul zilei, iar starea de epuizare persistă indiferent de numărul orelor dormite.
Care sunt semnele de alarmă pentru apneea în somn?
Printre cele mai importante semne se numără sforăitul puternic și constant, pauzele respiratorii observate de partener, trezirile frecvente cu senzație de sufocare, cefalee (dureri de cap matinale) și uscăciunea gurii la trezire. De asemenea, somnolența excesivă în timpul zilei este un simptom cheie.
Poate primăvara agrava simptomele apneei?
Da. Alergiile sezoniere pot provoca congestie nazală, ceea ce îngreunează respirația pe timpul nopții și poate accentua sforăitul și episoadele de apnee. De aceea, în această perioadă, unele persoane pot observa o agravare a simptomelor.
Cine are risc crescut de apnee în somn?
Factorii de risc includ excesul ponderal, circumferința mare a gâtului, sexul masculin, vârsta peste 40 de ani, fumatul și consumul de alcool seara. Totuși, apneea poate apărea și la persoane normoponderale sau la femei, mai ales după menopauză.
Ce investigații sunt necesare pentru diagnostic?
Diagnosticul se stabilește prin studii de somn, fie în laborator (polisomnografie), fie prin teste de monitorizare respiratorie la domiciliu. Aceste investigații înregistrează respirația, nivelul oxigenului și activitatea cardiacă pe timpul nopții.
Ce riscuri implică apneea în somn netratată?
Consecințele apneei de somn netratată pot fi complexe și grave, crescând riscul cardio-vascular – hipertensiune arterială, aritmii, infarct miocardic, stop cardio-respirator în timpul somnului. De asemenea, există riscul dezvoltării sindromului metabolic, diabet zaharat, dar și consecințe neuro-psihiatrice, somnolență excesivă, iritabilitate, tulburări de memorie și concentrare, anxietate, risc crescut de accident rutier și profesional. Ca și particularitate, femeile pot să prezinte insomnie pe timpul nopții, asociată apneei de somn și ar trebui să existe precauții legate de administrarea somniferelor care pot să agraveze apneea de somn și să se administreze doar după evaluare poligrafică nocturnă pentru excluderea SASO la pacientele cu insomnie.
Cum se tratează apneea în somn?
Tratamentul depinde de severitate. În formele moderate și severe, terapia cu presiune pozitivă continuă (CPAP) este standardul de aur. În paralel, scăderea în greutate, tratarea alergiilor, renunțarea la fumat, evitarea alcoolului și corectarea patologiei ORL (deviație de sept, amigdale hipertrofice sau vegetații adenoide) pot contribui la ameliorarea simptomelor.
Care este mesajul pentru persoanele care se simt constant obosite primăvara?
Dacă oboseala este ușoară și trecătoare, poate fi vorba despre o adaptare sezonieră. Însă dacă somnolența este severă, persistă și este însoțită de sforăit sau pauze respiratorii, este important un consult de specialitate. Un somn odihnitor nu este un lux, ci o necesitate pentru sănătatea generală.
