Biserica fortificată din Rupea, întemeiată la începutul secolului al XIV-lea, este gata să intre într-o nouă etapă a existenței sale. În următorii doi ani, monumentul va fi reabilitat complet, va redeveni centrul cultural al orașului și va atrage anual mii de turiști sau cel puțin așa speră membrii comunității evanghelice și autoritățile locale.
Lucrările de reparații, conservare și introducere în circuitul turistic al ansamblului bisericii evanghelice fortificate Rupea sunt finanțate printr-un proiect depus pe Programul Operațional Regional 2014-2020, în valoare totală de 2,05 milioane lei, din care peste 1,9 milioane lei reprezintă finanțarea nerambursabilă solicitată.
Interiorul bisericii din Rupea / foto: Mihai Colibaba
De câteva săptămâni, au început lucrările la turnul bisericii. „Urmează să ne ocupăm de exterior și de învelitoarea din tablă. Anul acesta este programat turnul, amenajările exterioare și să fie desfăcut soclul bisericii. Apoi vom lucra la amenajările exterioare în curte, săpături, cercetări arheologice, drenaj, iar în a treia etapă, ne vom ocupa de interiorul și exteriorul bisericii“, a declarat Andras Zoltan, șeful șantierului, într-o conferință de presă desfășurată astăzi la Rupea. Cea mai mare problemă a complexului fortificat este umiditatea din zidărie, iar pentru a rezolva această situație, va fi amenajat un dren de capacitate mare.
În prezent, se lucrează la turnul bisericii / foto: Mihai Colibaba
O atenție deosebită urmează să fie acordată componentei artistice a lucrărilor, având în vedere că sub văruiala relativ recentă se presupune existența a două sau trei straturi de pictură, cu elemente florale, texte din perioada Reformei și siluete de sfinți din perioada catolică. „Vom descoperi fața reală a clădirii, la anul va fi foarte interesant, vom ști adevărata valoare a acestui monument“, a precizat arhitectul Alexandru Nichifor. Foarte prețios este și mobilierul bisericii, dar și orga de tip cuib-de-rândunică și colecția de covoare orientale, toate păstrate acum în Biserica Neagră din Brașov, dar pe care sașii din Rupea doresc să le aducă înapoi în patrimoniul parohiei după încheierea lucrărilor.
În numele comitetului parohial, Karl Hellwig a vorbit despre dificultățile birocratice pe care a trebuit să le depășească proiectul și a apreciat foarte mult colaborarea cu autoritățile locale, proiectantul, constructorul și consultanții. „Ne dorim o colaborare bună, pentru a respecta legalitatea și, în același timp, nu vom face nici un rabat de la calitate. Mulțumim Consiliului Local Rupea pentru că a asigurat contribuția proprie a beneficiarului, în condițiile în care parohia nu a dispus de acești bani. Dorința noastră este să dăm consistență acestor lucrări prin acțiuni socio-culturale și programe care să atragă turiștii. În 2018, la cetate au fost 83.000 de turiști și vrem să aducem măcar 10 la sută dintre ei și la biserică, poate cu un bilet comun de intrare. O biserică cu lacăt nu-și mai are rostul“, a explicat Hellwig.
Cea mai mare problemă a complexului monumental este umiditatea din zidărie / foto: Mihai Colibaba
Sașii din Rupea mai pot fi numărați pe degete, însă moștenirea lor culturală este una esențială pentru viitorul orașului. „Susținem tot ce înseamnă dezvoltarea orașului și a zonei. Acest proiect ar fi un mare avantaj, din punctul meu de vedere. Sperăm ca toți turiștii care merg la cetate să coboare și la biserică, pentru că în prezent ei pleacă pe variantă, nu prea vin în oraș“, a menționat viceprimarul Codruța Moise. Proiectul are în vedere și digitizarea monumentului, prin scanare 3D, astfel încât el să poată fi „vizitat“ și pe internet. În următorii ani, inițiatorii proiectului estimează o creștere cu 30 la sută a numărului de vizitatori.
Sașii din Rupea mai pot fi numărați pe degete, însă moștenirea lor culturală este una esențială pentru viitorul orașului / foto: Mihai Colibaba
Mihai COLIBABA
