O nouă pârtie de schi în județul Sibiu, lângă Avrig

Avrigul a mai făcut un pas către amenajarea unei pârtii de schi moderne. Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism a elaborat studiul de fezabilitate pentru noul domeniu schiabil care urmează a fi amenajat în zona Poiana Neamţului. Investiţia se ridică la 60 de milioane de euro.

Prin Studiul integrat privind domeniul schiabil din Carpaţii Româneşti, elaborat pentru implementarea Programului Naţional „Schi în România”, au fost identificate şi analizate noi zone cu potenţial, pentru optimizarea şi extinderea domeniului schiabil din ţara noastră. Oraşul Avrig, cu zona Poiana Neamţului, a fost inclus în studiul integrat şi implicit în Programul Naţional „Schi în România” şi în Anexa nr. 1 a Legii nr. 526/2003. La sfârşitul anului trecut, după ce specialiştii Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT) au efectuat mai multe vizite în teren, au finalizat şi studiul de fezabilitate pentru noul domeniu schiabil care se va întinde pe versantul Nordic al munţilor Făgăraş, în zona Poaiana Neamţului. Titularul şi beneficiarul investiţiei va fi Primăria oraşului Avrig.

Motivaţia

Specialiştii INCDT au explicat de ce Avrigul este ideal pentru amenajarea unei astfel de pârtii, în cadrul unui program național. „Poziţia unei părţi a localităţii în zona arealului montan al Munţilor Făgăraş certifică existenţa unui potenţial turistic divers şi valoros, legat de elementele de relief, hidrografie, climă şi vegetaţie, dar foarte puţin valorificat prin turism. Valorificarea potenţialului schiabil al versantului nordic al Munţilor Făgăraş a fost inclus ca obiectiv în cadrul unor programe naţionale sectoriale, regionale sau locale, iar până în prezent face obiectul unor proiecte punctuale, pe zone restrânse”, se arată în studiu. În plus, analiza stadiului actual de valorificare a turismului pentru ultimii cinci ani evidenţiază o creştere a locurilor în structurile de primire turistică, dar mai ales o creştere consistentă a numărului de turişti atraşi în zonă. De exemplu, în 2010 erau înregistraţi, în structurile de primire turistică de pe Valea Avrigului, 6.460 de turişti, cu 8.850 de înnoptări, iar în 2013, statisticile au înregistrat un număr aproape dublu de turişti – circa 12.000, cu 12.121 de înnoptări. Ceea ce se păstrează încă la cote mici este „durata medie a sejurului”, cu o medie de aproximativ 1,4, valoare justificată de prezenţa redusă a structurilor de agrement din zonă, cele care reţin turistul într-o zonă şi fac diferenţa în alegerea unei destinaţii de vacanţă.

Etape

Primăria Avrig a întreprins deja demersurile necesare realizării documentaţiilor tehnico-economice în vederea realizării investiţiei pentru dezvoltarea sporturilor de iarnă. Acestea s-au concluzionat în Studiul de fezabilitate „Dezvoltarea turismului pentru practicarea schiului şi a altor sporturi de iarnă în oraşul Avrig”, întocmit de INCDT. Într-o primă etapă, s-a propus amenajarea pârtiei de la Poiana Neamţului cu instalaţia de transport pe cablu aferentă şi cea de producere a zăpezii artificiale. În funcţie de creşterea numărului de turişti atraşi şi atingerea capacităţii maxime a pârtiei propuse, se va trece la o a doua etapă de dezvoltare a investiţiilor pentru sporturile de iarnă. Prin dezvoltarea domeniului schiabil va creşte gradul de atractivitate al localităţii, dar va avea şi alte efecte colaterale benefice.

Fără concurenţă

Dacă se face o analiză a concurenţei în regiune, doar domeniul schiabil din Munţii Cindrel (mai exact, staţiunea turistică Păltiniş) poate concura cu investiţia propusă în Avrig. Dar, analizând punctele forte şi punctele slabe ale celor două locaţii pentru sporturile de iarnă, rezultă câteva avantaje majore pentru amplasamentul propus la Avrig: potenţialul de dezvoltare al domeniului schiabil este mai mare pentru zona Munţii Făgăraş, pârtia Poiana Neamţului fiind doar o primă etapă de dezvoltare a domeniului schiabil pe versanţii nordici ai acestui masiv. În plus, grosimea stratului de zăpadă şi durata menţinerii lui este mult mai mare în Făgăraş, datorită cantităţii mari de precipitaţii sub formă de zăpadă şi a temperaturilor mai scăzute. Lungimea pârtiei propuse este de peste 2.200 metri, în timp ce la Păltiniş, pârtia Onceşti, cea mai lungă, măsoară doar 1.200 de metri, iar celelalte sunt sub 700 de metri. Turismul de vară în Munţii Făgăraş este mult mai dezvoltat comparativ cu Munţii Cindrel, instalaţiile de transport pe cablu putând fi utilizate aproape tot timpul anului la Poiana Neamţului, acesta fiind şi un important şi tradiţional punct de intrare pe traseele montane din Făgăraş. Apoi, apropierea faţă de un drumurile europene E 81 (viitoarea autostradă A1) e de 12 km şi de E 68 – 14 km, în timp ce staţiunea turistică Păltiniş se află la 37 km de cele două căi rutiere de acces, accesibilitatea fiind aşadar mai facilă pentru Poiana Neamţului, implicit pe cale feroviară (Gara Avrig).

Trei variante

Iniţial, au fost identificate şi analizate trei scenarii de amplasament. În primul scenariu, pârtia este situată de-a lungul muchiei Plaiul Omului, având punctul de plecare la altitudinea de 1.100 m, cunoscut sub numele de Chiciura Moldele, şi sosirea la altitudinea de 600 m, la circa 500 m amonte de confluenţa dintre văile Avrig şi Jibra. În cel de-al doilea scenariu, pârtia propusă face legătura între poiana de pe Muchia Scărişoara şi zona situată la circa 50 m amonte de Cabana Poiana Neamțului. În acest caz, altitudinea de plecare e la cota 1.450 m, iar altitudinea de sosire este la 750 m. În cazul celui de-al treilea scenariu, pârtia de schi ar fi formată din două tronsoane, ambele cu orientarea N – NV, situate în aval şi respectiv în amonte de Cabana Bârcaciu. Pârtia din amonte de Cabana Bârcaciu, de categorie medie, are plecarea la altitudinea de 1.650 m, de la marginea golului alpin şi sosirea la 1.530 m, amonte de cabană. Pârtia din aval de Cabana Bârcaciu, de categorie dificilă, are punctul de plecare la altitudinea de 1.510 m şi sosirea la altitudinea de 750 m, în zona de confluenţă dintre Valea Comăneasa şi pârâul Avrig.

Scenariul ales

În urma analizei avantajelor şi dezavantajelor pentru fiecare amplasament, specialiştii INCDT au stabilit variant cea mai bună în funcţie de costuri, altitudinea de plecare şi sosire, caracteristicile tehnice ale pârtiei şi posibilităţile de dezvoltare în extindere, într-o etapă ulterioară. Pe baza discuţiilor purtate între reprezentanţii Primăriei Avrig şi cei ai INCDT s-a stabilit că cel de-al doilea scenariu este cel mai avantajos, respectiv un traseu de pârtie care face legătura între Muchia Scărişoara şi Valea Avrigului, în zona situată la circa 50  de metri în amonte de Cabana Poiana Neamţului. Pârtia a fost denumită Pârtia Poiana Neamţului, după numele cabanei cu acelaşi nume, amenajată la început de secol XX ca punct de vamă, funcţionând mai târziu ca şi cabană turistică, fiind un nume consacrat în cărţile de drumeţie montană şi pe hărţile turistice, un important punct de pornire spre traseele montane din Munţii Făgăraş, dinspre partea nordică. Într-o etapă ulterioară de dezvoltare a turismului pentru sporturile de iarnă din zonă, se pot lua în calcul, în vederea implementării, şi celelalte scenarii analizate.

Telescaun sau telegondolă

Pentru deservirea pârtiei de schi Poiana Neamţului au fost propuse două variante, respectiv telescaunul sau telegondola. Specialiştii INCDT au evaluat cele două variante şi au decis că varianta optimă ar fi instalaţia de transport cu cablu de tip telegondolă. Aceasta are o serie de avantaje, printre care faptul că transportul turiştilor cu telegondola, fiind făcut în cabine închise, pe banchete de câte 4 locuri aşezate faţă în faţă, oferă confort superior, comparativ cu cel oferit de transportul efectuat cu vehicule de tip scaune, chiar dacă sunt dotate cu copertine. Impactul asupra mediului al unei instalaţii de tip telegondolă este mai redus faţă de cel al unei instalaţii de tip telescaun, deoarece necesită mai puţini piloni de linie, respectiv amprenta la sol de-a lungul traseului este mai redusă. Adresabilitatea unei instalaţii de tip telegondolă este superioară faţă de cea a unei instalaţii de tip telescaun, deoarece permite transportul cu mai mare uşurinţă a grupurilor de copii, a persoanelor mai în vârstă sau a celor cu probleme de mobilitate, precum şi a diferitelor tipuri de cărucioare.

Traseu spectaculos

Pârtia Poiana Neamţului are zona de plecare de pe muchia Scărişoarei, situată între altitudinile 1.390 – 1.360 metri. Punctul de plecare al pârtiei se află la altitudinea de 1.372 m, unde se vor amplasa şi staţia superioară a telegondolei ce deserveşte pârtia. Traseul pârtiei se desfăşoară pe direcţia nord-vest, urmărind culmea uşor şerpuită a muchiei ce coboară din punctul de plecare (1.372 m alt.) spre zona Poiana NeamŢului/Valea Avrig. Lungimea totală a pârtiei este de 2.297 metri, diferenţa de nivel de 652 metri, rezultând astfel o pantă medie de 29,6%. Deşi, după înclinarea medie a pantei, pârtia se încadrează în categoria „medie”, pe seama diferenţei de nivel mari, de peste 500 de metri, conform Ordin nr. 491/ 2001 şi HG 263/republicată 2008, pârtia se încadrează în categoria „dificilă”. La altitudinea de 748 de metri se afla punctul de sosire al pârtiei, în dreptul staţiei de telegondolă. Lungimea pârtiei deservită de telegondolă este de 2.166 de metri, diferenţa de nivel de 624 de metri şi panta medie de 30,1%. De la altitudinea de 748 de metri (din dreptul stației inferioare a telegondolei), traseul pârtiei mai continuă pe o lungime de 131 metri până la cota de 720 metri, cota la care urmează să se amenajeze parcările auto.

C